Immunohistochemistry of normal and hyperplastic ductal breast epithelium

Abstract

Background. Immunohistochemistry helps to realise a differential diagnosis of intraductal proliferative lesions of the breast. Biomarkers provide data about the grade of differentiation and size of the lesion, which are necessary to predict the risk of malignancy. Objective of the study. Immunohistochemical research of normal and hyperplastic ductal breast epithelium and the evaluation of histological subtypes according to the expression of the markers. Material and Methods. In the study were included following immunohistochemical markers: CK5/6, CK7/8, 34ᵦE12, p63, E-cadherin, SMA, ki67, ER, PR, Her2/neu. A rigorous analysis of markers expression has been realized according to DIN (ductal intraepithelial neoplasia) classification, as well has been performed the molecular profile of neoplasm and differential diagnosis with ductal carcinoma in situ. Results. The ductal and lobular units are consisted of luminal and basal epithelial cells. Luminal cells express CK7/8, CK18/19. The basal compartment contains cells which are immunostained by CK5, CK7, CK14, CK17. UDH (usual ductal hyperplasia) expresses CK5, CK5/6, 34ᵦE12. ADH (atypical ductal hyperplasia) is positive for Ecadherin. In flat epitelial atypia (FEA) the cells are immunostained by CK19, ER, PR. In 75%, DCIS (ductal carcinoma in situ) is positive for ER, PR, E-cadherin. The 34ᵦE12 receptor is expressed in 90% of UDH. The expression of CK5/6 occurs in 96% of ADH and DCIS. The expression of Her2/neu marker reaches 80% in DCIS high grade and has low expression in DCIS low grade. Conclusion. The application of immunohistochemical markers aids the assessment of morphological diagnosis of breast epithelium hyperplasia. Cytokeratins are superior to others in the establishment of cellular source of proliferative lesion and provide an efficient differential diagnosis with malignancies. Introducere. Profilul imunohistochimic permite efectuarea diagnosticului diferenţial al leziunilor proliferative ale epiteliului ductal mamar. Biomarkerii utilizaţi furnizează date despre gradul de diferenţiere, dimensiunea leziunii, necesare în prezicerea malignizării acesteia în cancer mamar. Scopul lucrării. Studiul profilului imunohistochimic al epiteliului ductal mamar în normă şi al stărilor hiperplazice, precum şi evaluarea subtipurilor histologice în dependenţă de expresia markerilor. Material și Metode. În studiu au fost incluşi markerii imunohistochimici: CK5/6, CK7/8, 34ᵦE12, p63, E-cadherina, SMA, ki-67, ER, PR, Her2/neu. Am efectuat o analiză amplă a expresiei markerilor după clasificarea DIN (neoplazia ductală intraepitelială). Am realizat profilul molecular al stărilor hiperplazice şi diagnosticul diferenţial cu carcinomul ductal in situ. Rezultate. Unităţile ductale şi lobulare sunt compuse din epiteliu luminal şi bazal. Celulele luminale exprimă CK7/8, CK18/19. Compartimentul bazal conţine celule CK5, CK7, CK14, CK17 pozitive. UDH (hiperplazia ductală uzuală) exprimă CK5, CK 5/6, 34ᵦE12. ADH (hiperplazia ductală atipică) este E–cadherin pozitivă. Celulele în atipia epitelială plată sunt CK19, ER, PR pozitive. DCIS (carcinomul ductal in situ) în 75% este compus din: ER, PR şi E – cadherină pozitive. Receptorul 34ᵦE12 este exprimat în 90% de UDH. Expresia CK 5/6 este de 96% în ADH şi DCIS. Expresia markerului Her2/neu atinge 80% în DCIS cu grad înalt de diferenţiere şi este diminuată în DCIS cu grad scăzut de diferenţiere. Concluzii. Utilizarea markerilor imunohistochimici permite ajustarea diagnosticului morfologic în hiperplazia epiteliului mamar. Citokeratinele sunt cel mai des utilizate în stabilirea sursei celulare a leziunilor proliferative și permit efectuarea diagnosticului diferențial eficace al leziunilor maligne.