Incidenţa maladiilor endocrine şi problema diminuării ei

Abstract

Summary. In the Republic of Moldova there are over 120,000 patients with endocrine disorders: 51% are suffering from diabetes mellitus, 32% – of various thyroidian pathologies and 17% – of other endocrine diseases. The social, medical and economic impact can be reduced through early detection and proper treatment of endocrine disorders.

Conform datelor OMS, în secolul XX a sporit cota bolilor endocrine în structura morbidităţii generale, prin urmare patologiile endocrine sunt considerate social semnificative. În acelaşi timp, ele deseori servesc ca fond în dezvoltarea unor maladii severe, ca boala ischemică a cordului, hipertensiunea arterială, cancerul de diferite localizări. În ţările economic dezvoltate, 11,2% suferă de diabet zaharat, iar la fiecare 10-15 ani numărul acestor bolnavi creşte de circa 2 ori (Dedov I.I. şi alţii). Diabetul zaharat determină invalidizarea populaţiei apte de muncă, sporeşte de 2-7 ori mortalitatea prin afectare vasculară, comparativ cu populaţia fără diabet, şi este recunoscut la nivel mondial ca pandemie. La 10-15% din populaţie se depistează formaţiuni nodulare în glanda tiroidă, iar la 10-30% – obezitate. Obezitatea este considerată un factor de risc comun în dezvoltarea cancerului, a bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat. Deosebit de grave sunt complicaţiile în cazul asocierii mai multor patologii endocrine de origine autoimună. În Republica Moldova sunt peste 120.000 de pacienţi cu boli endocrine, dintre care 51% sunt bolnavi de diabet zaharat, 32% – de diverse patologii tiroidiene şi 17% – de alte maladii endocrine. Obiectivul specialiştilor din domeniu constă în studierea multidisciplinară a maladiilor endocrine, cu implicarea geneticii, biochimiei, imunologiei şi a disciplinelor clinice pentru determinarea factorilor ecologici, alimentari, a modului de viaţă etc., care condiţionează tulburări ale metabolismului şi a funcţiilor, prin prisma profilaxiei şi tratamentului acestora. O atenţie deosebită trebuie acordată evidenţierii factorilor care influenţează la vârsta juvenilă, precum şi disfuncţiilor şi dereglărilor metabolice ce se manifestă şi predomină în debutul maladiilor. Luând în consideraţie că urmările bolilor endocrine sunt grave şi necesită substituţii hormonale pe toată viaţa, diminuarea impactului medico-social şi economic este posibilă prin depistarea timpurie, tratamentul corect, controlul metabolic şi respectarea modului sănătos de viaţă.