Conduita sarcinii, naşterii şi perioadei post-partum la adolescente

Abstract

Introducere. Statisticile arată că la nivel global, zilnic, cca 20000 femei cu vârsta sub 18 ani devin mame, acest fenomen manifestându-se preponderent în ţările în curs de dezvoltare. Din numărul total de 7,3 mln mame adolescente, anual, cele cu vârsta sub 15 ani reprezintă 2 mln. În cazul în care tendinţele menţionate vor continua, conform datelor UNFPA (2014), numărul naşterilor la adolescentele sub 15 ani ar putea creşte până la 3 mln către anul 2030. Naşterile la adolescente reprezintă 10% din totalul naşterilor în lume şi 23% din nivelul morbidităţii şi mortalităţii materne. Astfel sarcina în adolescenţă trebuie considerată ca fiind cu un risc înalt de complicaţii şi necesitând o conduită complexă. Drept motiv pentru aceasta ar servi faptul că adolescentele sunt mult mai predispuse la stresul psihologic când devin gravide, au tendinţa de a nega prezenţa sarcinii şi, ulterior, de a întârzia cu stabilirea la evidenţă prenatală. Actualitatea problemei date este determinată de numărul înalt al sarcinilor la adolescente, la care imaturitatea sistemelor de adaptare, labilitatea psiho-emoţională, indexul de sănătate scăzut conduc la dezvoltarea complicaţiilor pe parcursul gravidităţii, naşterii şi perioadei post-partum atât la mame, cât şi la nou-născuţi. Scopul studiului a constat în aprecierea particularităţilor conduitei sarcinii, naşterii şi perioadei post-partum la adolescente. Material si metode. Studiul a inclus cercetarea unui număr de 261 gestante, perioada perinatală a cărora a fost monitorizată în IMSP Institutul Mamei şi Copilului, pe parcursul anilor 2013-2017. Gestantele au fost divizate în două grupuri în funcţie de vârstă: grupul de cercetare a inclus 126 gravide adolescente cu vârsta cuprinsă între 13-18 ani 11 luni şi 29 de zile şi grupul de comparaţie – 135 gestante cu vârsta de 19-24 ani. Ca instrument pentru cercetare a servit un chestionar special elaborat, care a inclus compartimente medico-sociale şi psihologice de evaluare. Rezultatele studiului. În baza rezultatelor obţinute a fost elucidat profilul adolescentei gravide: vârsta medie de 16,5 ani (p<0,01), nivel educaţional scăzut (83,3%), (p<0,001), debut precoce al vieţii sexuale în medie la 15,5 ani (46,0%) (p<0,001), raporturi sexuale neprotejate (59,5%), parteneri adulţi ≥ 5 ani (p<0,01), evidenţa prenatală precară (73,0%) (p<0,001). Dintre particularităţile clinico-evolutive ale sarcinii naşterii şi perioadei post-partum la adolescente au fost elucidate: gestoză precoce (p<0,01), anemia ferdificitară în 80,2%, (p<0,05), pielonefrita gestaţională în 50,8% (p<0,001), infecţii ale căilor genitale în 60,3% (p<0,01), iminenţa şi naştere prematură (p<0,01), preeclampsia în 12,7% (p<0,05), bazin anatomic strâmtat în 7,9% (p<0,05), distocie dinamică în 51,6% (p<0,001), complicaţii septicopurulente (p<0,05), hipoxie fetală (p<0,01), restricţia de creştere intrauterină a fătului (p<0,05), anomalii congenitale 7,1%, p<0,05), în urma acţiunii factorilor psihologici şi sociali, corelând direct cu Vârsta ginecologică. Sarcinile la adolescente evoluează pe fondal de stres, fiind determinate de insuficienţa dezvoltării neuro-psihologice şi statutul social vulnerabil (lipsa susţinerii familiare (p<0,05), violenţa în sarcină (42,6%), p<0,001, apariţia sarcinii nedorite (6,3%), psihologic acceptate (54,8%), etc.). Concluzii. Datele prezentate confirmă necesitatea aprecierii prenatale a factorilor de risc în apariţia complicaţiilor sarcinii şi stării de depresie printre adolescente, pentru a acţiona prompt în scopul diminuării acestora. Este evidentă necesitatea screeningului şi tratamentului infecţiilor urogenitale şi stărilor hipertensive. Din cauza riscurilor apariţiei unor complicaţii ca rupere prematură a membranelor amniotice, restricţia de creştere intrauterină a fătului, naşterea prematură, sarcina survenită în perioada de adolescenţă trebuie abordată ca o sarcină cu risc sporit care necesita conduita mai deosebită.