USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/19010
Title: The role of the predisposing factors in the triggering of psychotic disorders during the postpartum period
Other Titles: Rolul factorilor predispozanți la declanșarea tulburărilor psihotice în perioada postpartum
Authors: Baltag, Ecaterina
Oprea, Valentin
Keywords: Postpartum period;risk factors;psychotic disorders
Issue Date: 2021
Publisher: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova
Citation: BALTAG, Ecaterina, OPREA, Valentin. The role of the predisposing factors in the triggering of psychotic disorders during the postpartum period = Rolul factorilor predispozanți la declanșarea tulburărilor psihotice în perioada postpartum. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: abstract book. Chișinău: [s. n.], 2021, p. 234. ISBN 978-9975-82-223-7.
Abstract: Background. Postpartum psychotic disorders continue to be a current problem in specialized medicine with a relatively low incidence (0.1-0.2% of mothers), but with an increased vital danger representing a psychiatric emergency with a high rate of hospitalization. Objective of the study. Elucidation of predisposing risk factors in the development of postpartum psychoses that required emergency hospitalization in psychiatric hospitals. Material and Methods. Studying the literature through scientific reference sources, databases such as PubMed, Medscape, Sciencedirect over the past 5 years to highlight the risk factors that contribute to the onset of postpartum psychotic states. Results. Postpartum psychoses have a sudden onset and develop from the first 48-72 hours after birth with a duration of up to one month under various psychotic manifestations: major psychotic depression with increased risk of suicide and infanticide (70%), schizophreniform disorders (20 %) and psychomotor agitation (10%). The primary risk factors are hormonal, biological and psychosocial. Postpartum psychotic disorders have shown to be caused by biological and hereditary factors rather than psychosocial and demographic factors. Conclusion. In the foreground are highlighted hormonal factors (changes in levels of estrogen, progesterone, cortisol, prolactin), biological (hereditary history of mental illness, family history of mood disorders), psychosocial (recent psychotraumatic events, inadequate social support).
Introducere. Tulburările psihotice postpartum continuă să reprezinte o problemă actuală a medicinei de specialitate cu o incidență relativ scăzută (0,1-0,2% la suta de mame), dar cu o periculozitate sporită vitală reprezentând o urgență psihiatrică cu rată majoră de spitalizare. Scopul lucrării. Elucidarea factorilor de risc predispozanți în dezvoltarea psihozelor postpartum ce au necesitat internare de urgență în spitalele de psihiatrie. Material și Metode. Studierea literaturii de specialitate prin intermediul surselor de referință științifice, baze de date ca PubMed, Medscape, Sciencedirect pe parcursul ultimilor 5 ani pentru evidențierea factorilor de risc ce contribuie la declanșarea stărilor psihotice postpartum. Rezultate. Psihozele postpartum au un debut fulminant și se dezvoltă din primele 48-72 de ore după naștere cu o durată de pâna la o lună sub diferite manifestări psihotice: depresie majoră psihotică cu risc sporit de sinucidere și pruncucidere (70%), tulburări schizofreniforme (20%) și agitație psihomotorie (10%). Ca factori de risc primari sunt cei hormonali, biologici și psihosociali. S-a dovedit că tulburările psihotice postpartum sunt cauzate mai degrabă de factorii biologici și ereditari, decât de factorii psihosociali și demografici. Concluzii. În prim plan sunt evidențiați factorii hormonali (modificările nivelurilor de estrogen, progesteron, cortizol, prolactina), biologici (antecedente heredocolaterale de boli psihice, istoricul familial de tulburări de dispoziție), psihosociali (psihotraume recente, sprijin social).
metadata.dc.relation.ispartof: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021
URI: https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/ABSTRACT-BOOK-Culegere-de-rezumate_21_10.pdf
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19010
ISBN: 978-9975-82-223-7
Appears in Collections:Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Abstract book



Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback