|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 2021
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Abstract book
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/19010
Title: | The role of the predisposing factors in the triggering of psychotic disorders during the postpartum period |
Other Titles: | Rolul factorilor predispozanți la declanșarea tulburărilor psihotice în perioada postpartum |
Authors: | Baltag, Ecaterina Oprea, Valentin |
Keywords: | Postpartum period;risk factors;psychotic disorders |
Issue Date: | 2021 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Citation: | BALTAG, Ecaterina, OPREA, Valentin. The role of the predisposing factors in the triggering of psychotic disorders during the postpartum period = Rolul factorilor predispozanți la declanșarea tulburărilor psihotice în perioada postpartum. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: abstract book. Chișinău: [s. n.], 2021, p. 234. ISBN 978-9975-82-223-7. |
Abstract: | Background. Postpartum psychotic disorders continue to be a current problem in specialized medicine
with a relatively low incidence (0.1-0.2% of mothers), but with an increased vital danger representing a
psychiatric emergency with a high rate of hospitalization. Objective of the study. Elucidation of
predisposing risk factors in the development of postpartum psychoses that required emergency
hospitalization in psychiatric hospitals. Material and Methods. Studying the literature through
scientific reference sources, databases such as PubMed, Medscape, Sciencedirect over the past 5 years
to highlight the risk factors that contribute to the onset of postpartum psychotic states. Results.
Postpartum psychoses have a sudden onset and develop from the first 48-72 hours after birth with a
duration of up to one month under various psychotic manifestations: major psychotic depression with
increased risk of suicide and infanticide (70%), schizophreniform disorders (20 %) and psychomotor
agitation (10%). The primary risk factors are hormonal, biological and psychosocial. Postpartum
psychotic disorders have shown to be caused by biological and hereditary factors rather than
psychosocial and demographic factors. Conclusion. In the foreground are highlighted hormonal factors
(changes in levels of estrogen, progesterone, cortisol, prolactin), biological (hereditary history of mental
illness, family history of mood disorders), psychosocial (recent psychotraumatic events, inadequate
social support). Introducere. Tulburările psihotice postpartum continuă să reprezinte o problemă actuală a medicinei
de specialitate cu o incidență relativ scăzută (0,1-0,2% la suta de mame), dar cu o periculozitate sporită
vitală reprezentând o urgență psihiatrică cu rată majoră de spitalizare. Scopul lucrării. Elucidarea
factorilor de risc predispozanți în dezvoltarea psihozelor postpartum ce au necesitat internare de urgență
în spitalele de psihiatrie. Material și Metode. Studierea literaturii de specialitate prin intermediul
surselor de referință științifice, baze de date ca PubMed, Medscape, Sciencedirect pe parcursul ultimilor
5 ani pentru evidențierea factorilor de risc ce contribuie la declanșarea stărilor psihotice postpartum.
Rezultate. Psihozele postpartum au un debut fulminant și se dezvoltă din primele 48-72 de ore după
naștere cu o durată de pâna la o lună sub diferite manifestări psihotice: depresie majoră psihotică cu risc
sporit de sinucidere și pruncucidere (70%), tulburări schizofreniforme (20%) și agitație psihomotorie
(10%). Ca factori de risc primari sunt cei hormonali, biologici și psihosociali. S-a dovedit că tulburările
psihotice postpartum sunt cauzate mai degrabă de factorii biologici și ereditari, decât de factorii
psihosociali și demografici. Concluzii. În prim plan sunt evidențiați factorii hormonali (modificările
nivelurilor de estrogen, progesteron, cortizol, prolactina), biologici (antecedente heredocolaterale de
boli psihice, istoricul familial de tulburări de dispoziție), psihosociali (psihotraume recente, sprijin
social). |
metadata.dc.relation.ispartof: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021 |
URI: | https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/ABSTRACT-BOOK-Culegere-de-rezumate_21_10.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19010 |
ISBN: | 978-9975-82-223-7 |
Appears in Collections: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Abstract book
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|