|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 2021
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Culegere de postere
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/19254
Title: | Pneumonia asociată COVID-19 la fumători |
Authors: | Chihai, Viorica Matcovschi, Sergiu Romaniuc, Daria |
Keywords: | fumat;COVID-19;SARS-CoV-2 |
Issue Date: | 2021 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Citation: | CHIHAI, Viorica, MATCOVSCHI, Sergiu, ROMANIUC, Daria, et al. Pneumonia asociată COVID-19 la fumători: [poster]. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: culegere de postere. 2021, p. 51. |
Abstract: | Introducere În literatura de specialitate sunt date contradictorii referitoare la influența
fumatului asupra evoluției infecției SARS-CoV-2. Unele studii menționează
efectul negativ al fumatului asupra evoluției infecției SARS-CoV-2. În
același timp, sunt studii care neagă influența fumatului asupra evoluției
infecției SARS-CoV-2, sau chiar evidențiază un efect protector al fumatului
privind evoluție severă și mortalitate în COVID-19. Scop
Luând în considerație datele contradictorii în literatura de specialitate,
scopul studiului este evidențierea particularităților evoluției pneumoniei
asociate COVID-19 la fumători
4
Material și metode
A fost efectuat un studiu prospectiv, care a inclus 52 pacienți internați în
Departamentul COVID al SCM „Sfânta Treime” pe parcursul lunilor martie –
aprilie 2021 în baza criteriilor: test RT-PCR SARS-CoV-2 pozitiv la internare
și prezența simptomelor respiratorii. Pacienții au fost divizați în 2 loturi Rezultate
În studiu au fost incluși 52 de pacienți, cu vârsta medie 57,7±11,9 ani .
Ponderea fumătorilor a fost de 21,15% (12/52), dintre care fumători activi
au fost 4 pacienți – 33,33% (4/12), iar exfumători 8 pacienți – 66,67% (8/12) În studiu au fost incluși 52 de pacienți, cu vârsta medie 57,7±11,9 ani .
Ponderea fumătorilor a fost de 21,15% (12/52), dintre care fumători activi au fost 4
pacienți – 33,33% (4/12), iar exfumători 8 pacienți – 66,67% (8/12).
Nu am observat diferențe statistic semnificative între loturi referitoar la scorul radiologic
Brixia (5,83 versus 5,50, p>0,05).
Pacienții fumători de 2,69 ori mai frecvent au necesitat oxigenoterapie (75% versus
27,9%, p<0,05). De asemenea la pacienții fumători s-a depistat o durată mai mare de spitalizăre
comparativ cu pacienții nefumători (16,2 ±6,4 zile versus 12,6 ± 5,2 zile, p<0,05). Concluzii
Fumatul nu a fost identificat drept un factor de risc de dezvoltare a pneumoniei
asociate COVID-19, incidența fumătorilor în rândul pacienților cu COVID-19 fiind
similară cu incidența fumărorilor în populația generală (21,15% vs 25 %)
Deși numărul fumătorilor este mic, s-a obsevat un impact negativ al fumatului
asupra evoluției COVID-19 prin creșterea necesității oxigenoterapiei și prelungirii
duratatei de spitalizare. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021 |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19254 |
Appears in Collections: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Culegere de postere
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|