Indicii de activitate a centrului de hemodializă a IMSP SCR privind tratamentul insuficienţei renale cronice terminale

Abstract

Summary Year before year principle parameters of hemdialysis treatment of end stage renal disease become better, due to new treatment approach, high quality „artificial kidney”, spare parts, pure water and concentrates. Decreasing of mortality, surviving rate rising and a small number of kidney transplantations maintain a reduce number of patients included in hemodialysis program. Actualitatea. Spre finele anului 2005 numărul global de pacienţi care au ajuns în Stadiul Terminal al Maladiilor Renale (ESRD - end-stage renal desease) a atins cifra de 1,9 mln. Dintre ei, circa 1,45 mln beneficiază de tratament cu dializă - Hemodializă (HD) sau Dializă Peritoneală (DP), iar 445 mii supravieţuesc graţie Transplantului Renal (TR) (FMC, 2006). În urma perfecţionării aparatajului şi a tehnicilor utilizate (staţii de epurare a apei, soluţia de dializă bicarbonat), a materialelor de consum pentru HD cu o biocompatibilitate destul de înaltă, rezultatele tratamentului Insuficienţei Renale Cronice (IRC) sau am eliorat esenţial, fapt ce a contribuit la majorarea considerabilă a supravieţuirii pacienţilor. În pofida deschiderii a noi unităţi de HD, numărul bolnavilor primar incluşi în tratament rămâne totuşi insuficient, cauzele fiind următoarele: supravieţuirea durabilă la dializă, diminuarea letalităţii şi efectuarea unui număl insufucient de TR. Scopul lucrării. Scopul lucrării constă în studierea indicilor de activitate a Centrului de Hemodializă a IMSP SCR vizând tratamentul prin hemodializă al pacienţilor cu IRC terminală. Material şi metodă. Studiului au fost supuşi 1110 pacienţi cu IRC Terminală, internaţi în Centrul de Hemodializă a IMSP SCR, în perioada anilor 1981-2006. Au fost analizaţi următorii indici de activitate: numărul de pacienţi trataţi în decursul anilor; inclusiv internaţi primar, repartizarea după sex, vârstă, etiologia IRC, letalitatea şi supravieţuirea durabilă la HD. Rezultate şi discuţii. În tratamentul cu HD programată, în decurs de 26 ani, au fost incluşi 1110 pacienţi cu IRC terminală. În perioada nominalizată numărul aparatelor de dializă (loc dializă) s-a majorat de la 8 la 20. Numărul de şedinţe HD de asemenea a progresat - de la 1251 în anul 1981, până la 13020 în anul 2005. În funcţie de sex, repartizarea este constantă: circa 57,4 % - bărbaţi şi 42,6 % - femei. Repartizarea după cauza ce a provocat dezvoltarea IRC: cea mai frecventă maladie - glomerulonefrita cronică - 50,2 %, apoi pielonefrita cronică - 26,2%, iar pe locul 3 - polichistoza renală cu 9,6%, în rest etiologia IRC a fost diabetul zaharat, nefropatiile vasculare, interstiţiale, sindromul Alport, etc. Conform vârstei pacienţilor, majoritatea (86,0%) au fost de 20-55 ani - vârsta productivă şi aptă de muncă. Numai 8,5% au constituit pacienţii cu vârsta de 56-75 ani. Un indice important în tratamentul de substituţie este supravieţuirea pacienţilor la HD, care, de fapt, e relativ, deoarece o parte dintre pacienţi au fost transferaţi în alte secţii nou-create sau au întrerupt tratamentul după TR reuşit. Conform studiului, 75 % au supravieţuit până la 5 ani, 19,3% - până la 10 ani şi 5,7% - peste 10 ani. Dacă numărul total de pacienţi trataţi în decursul anului este stabil - circa 115-120 pacienţi, apoi cei incluşi primar în HD diferă: de la 50-70 pacienţi în primii ani de activitate la 23-25 în ultimii 6-7 ani. Indicele de letalitate a pacienţilor la HD s-a diminuat considerabil de la 52% în anii ’80, la 5-7 % în prezent. Cauzele decesului nu diferă pe an ce trece şi sunt legate preponderent de patologia pacientului dializat: insuficienţă cardio-vasculară, accidente vasculare cerebrale, dreglări metabolice, etc. Concluzii: 1. În decurs de 25 ani în Centrul de HD a SCR 1110 pacienţi cu IRC terminală au fost incluşi în tratament cu HD programată, iar numărul de şedinţe efectuate în această perioadă va atinge cifra de 200 mii la finele anului 2006. 2. Structura pacienţilor dializaţi a fost următoarea: predomină bărbaţii cu 57,4%; cauzele principale ale IRC sunt glomerulonefritele cronice - 50,2 %, pielonefritele cronice - 26,2 % şi polichistoza renală - 9,6 %; circa 86 % dintre pacienţii spitalizaţi sunt de vârsta aptă de munca (20-55 ani). 3. Letalitatea pacienţilor trataţi cu HD s-a micşorat de la 52,5%, în primii ani de activitate, la 5-7% în ultimii 5-6 ani. Cauzele deceseleor sunt legate preponderent de patologia pacientului dializat. 4. Graţie perfecţionării calitătii tratamentului aplicat, a sporit supravieţuirea pacienţilor la dializă (75% - până la 5 ani, 19,3% - până la 10 ani şi 5,7% - peste 10 ani). În acelaşi timp spitalizarea pacienţilor primar incluşi în tratament nu sa majorat, fapt ce necesită deschiderea a noi secţii de dializă şi sporirea numărului de transplante renale.