Astmul bronșic la copii, paradigme psihologice și profilul de sensibilizare

Abstract

Introducere. Astmul este o boală eterogenă cu multiple implicări etiologice. Stresul psihologic joacă un rol negativ în percepția simptomelor astmului, afectând evoluția bolii și în mare parte aderența la tratament și prin urmare prognosticul bolii. Scopul lucrării. Aprecierea profilului de sensibilizare alergică la copiii cu astm bronșic în corelație cu percepția stresului. Material și metode. Lot: 80 de copii cu AB. A fost folosit Testul de control al astmului, Chestionarul de percepție a stresului; Testului molecular Alex. Rezultate. 32.5% dintre copii prezentau astm controlat, 67.5% astm necontrolat sau parțial controlat. Cele mai importante sensibilizări: acarienii (Derp1, Derp2, Derp23, Derf1, Derf2) la 38% dintre pacienți, Alternaria Alternata (Alt a1) la 31%. Fel d1(pisică) la 18,75%. 35%pacienți sunt cu astm și rinită alergică, fiind cu polisensibilizări (Phl p1, Phl p2, Lol p1), Betv1 la 12,5% dintre pacienți, și ierburi cu înflorire târzie (Amb a1) la 38, 75% și pelin (Art v1) la 12,5%. Conform testării psihometrice: 62,5% prezintă nivel moderat al stresului, 15% un nivel de stres înalt. Majoritatea copiilor cu astm bronșic controlat prezintă un nivel scăzut de percepție a stresului, și invers. O rată mai mare a pacienților necontrolați sunt cu polisensibilizări - 62.5%. Concluzii. Aprecierea profilului de sensibilizare, a statutului psiho-emoțional prin percepția stresului în corelație cu nivelul de control al astmului bronșic permite o înțelegere mai bună a bolii. Importanța sănătății mintale poate duce la dezvoltarea unor intervenții în acest domeniu care poate avea impact pozitiv asupra controlului astmului, dar și asupra reducerii anxietății și stresului copiilor cu astm bronșic.

Background. Asthma is a heterogeneous disease with multiple etiological implications. Psychological stress plays a negative role in the perception of asthma symptoms, affecting the evolution of the disease and largely adherence to treatment and therefore the prognosis of the disease. Objective of the study. Assessment of the allergic sensitization profile in children with asthma in correlation with the perception of stress. Material and Methods. Lot: 80 children with asthma. Asthma Control Test, Stress Perception Questionnaire and Alex molecular test was used. Results. 32.5% of children had controlled asthma, 67.5% uncontrolled or partially controlled asthma. The most important sensitizations: mites (Derp1, Derp2, Derp23, Derf1, Derf2) in 38% of patients, Alternaria Alternata (Alt a1) in 31%. Type d1 (cat) at 18.75%. 35% of patients have asthma and allergic rhinitis, with polysensitization (Phl p1, Phl p2, Lol p1), Betv1 in 12.5% of patients, and herbs with late flowering (Amb a1) in 38, 75% and wormwood (Art v1) at 12.5%. According to the psychometric test: 62.5% have a moderate level of stress, 15% have a high level of stress. Most children with controlled asthma have a low level of perception of stress, and vice versa. A higher rate of uncontrolled patients with multiple sensitizations is 62.5%. Conclusion. Assessing the awareness profile, the psycho-emotional status through the perception of stress in correlation with the level of control of asthma allows a better understanding of the disease. The importance of mental health can lead to the development of interventions in this area that can have a positive impact on asthma control, but also on reducing the anxiety and stress of children with asthma.