Educația climatică: o prerogativă actuală

Abstract

Introducere. Schimbările climatice sunt încă văzute drept una din cele mai grave trei probleme cu care se confruntă omenirea astăzi, cu toate că gravitatea acestei probleme a diminuat în raport cu declinul economiei și criza financiară, care domină opinia publică. Educația privind schimbările climatice este un subiect complex și cheia promovării sănătății. Pe baza datelor sondajelor și a interviurilor, savanți distinși din Germania, Franța, Brazilia, China, Mexic, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii au oferit analize detaliate ale viziunilor lor despre educația climatică. Scopul. Evaluarea comparativă a nivelului de cunoștințe despre impactul schimbărilor climatice. Material și metode. A fost realizat un studiu bibliografic simplu, prin căutarea cuvintelor-cheie: „educație”, „sănătate” „schimbarea climei” (în engleză) pe motorul de căutare Google. Rezultatul căutării a indicat 67 de surse, din care au fost disponibile în text deplin 32, iar analizate 17. Rezultate. Pentru a argumenta necesitatea alfabetizării climatice se realizează cercetări de investigare a nivelului de cunoștințe al populației. Aceste studii demonstează că în diferite țări nivelul de cunoștințe este diferit, dar pe departe înalt. În Slovenia și Irlanda, nivelurile de cunoaștere a cauzelor și a consecinţelor, precum și a modalităţilor de a combate schimbările climei, constituie 67 și 69%, respectiv. În Belgia și în Danemarca se înregistrează nivelul de informare despre consecinţele schimbărilor climatice de 57 și 70%, respectiv. Mai mult de jumătate din europeni se consideră t foarte bine sau destul de bine informaţi cu privire la diferitele aspecte ale schimbărilor climatice: 56% au confirmat că sunt bine informaţi atât cu privire la cauzele, cât și la consecinţele schimbărilor climatice, în timp ce 52% indică faptul că sunt t bine sau destul de bine informaţi cu privire la modalităţile de combatere a acestui fenomen. În cazul cetăţenilor greci, nivelurile de cunoaștere a cauzelor schimbărilor climatice constituie 55%, a consecinţelor – 58% și a modalităţilor de combatere – 46%. O treime din cetăţenii din Suedia, Olanda și Finlanda se consideră informaţi cu privire la cauzele și la consecinţele schimbărilor climatice și cel puţin șapte din zece au impresia că cunosc modalităţile de combatere a schimbările climatice. Cetăţenii din Marea Britanie se consideră bine informaţi în legătură cu modalităţile de combatere a schimbărilor climatice. Niveluri mai slabe de informare au fost identificate în rândul cetăţenilor bulgari, români, portughezi, lituanieni și turci, unde mai mult de 60% de respondenţi se consideră slab informaţi cu privire la cauzele și consecinţele schimbărilor climatice, precum și la modalităţile de a le combate. Concluzii. Cu toate că schimbările climatice sunt percepute ca o problemă gravă, aceasta poate fi soluţionată. Procesele de adaptare, de aclimatizare la condițiile climatice în schimbare pot fi realizate prin promovarea și sporirea nivelului de cunoștințe.