|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 7. ȘCOALA DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ / SCHOOL OF PUBLIC HEALTH MANAGEMENT
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/26847
Title: | Cunoștințe, atitudini și practici ale medicilor și factorilor de decizie privind deșerturile medicale |
Authors: | Otgon, Sergiu Jelamschi, Nicolae |
Keywords: | deșert medical;deșertificare medicală;insuficiență de lucrători medicali;acces limitat la servicii de sănătate |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Şcoala de Management în Sănătate Publică |
Abstract: | Scopul: Analiza cunoștințelor, atitudinilor și practicilor medicilor și factorilor de decizie
cu privire la deșerturile medicale pentru elaborarea unui set de recomandări privind combaterea
fenomenului deșertificării medicale în Republica Moldova.
Obiective: Analiza datelor și studiilor internaționale, regionale și naționale privind
deșerturile medicale; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor medicilor cu privire la
deșerturile medicale; evaluarea percepțiilor factorilor de decizie din sănătate privind fenomenul
deșerturilor medicale și soluțiile de combatere a acestuia; elaborarea unui set de recomandări
privind mitigarea fenomenului deșertificării medicale din Republica Moldova.
Materiale și metode: Tipul de studiu – epidemiologic, descriptiv, transversal, mixt cu
elemente analitice, efectuat prin chestionarea a 402 medici (realizat în Google Forms, repartizat
și completat în format online și pe suport de hârtie) de pe întreg teritoriul Republicii Moldova și
realizarea a 5 focus-grupuri cu factorii de decizie din sănătate, în perioada noiembrie 2022-martie 2023. Metodele studiului: istorică, epidemiologică, sociologică, comparativă, grafică,
analitică.
Rezultate obținute: Din întregul eșantion al studiului: 267 (66.4%) din respondenți au
constituit medici de gen feminin și 135 (33,6%) din respondenți au fost de gen masculin. În
același timp, 18,7% aveau vârsta sub 35 de ani, 22,4% aveau între 35 și 44 de ani, 28,9% erau
din grupul de vârstă 45-54 de ani, iar 121 de respondenți aveau peste 55 de ani. Cea mai mare
parte din respondenți (36,6%) au declarat activitatea profesională de bază în cadrul profilului
asistență medicală primară, 21,4% activează într-o funcție de profil terapeutic, 16.4% provin din
segmentul sănătate publică, 13,9% din profilul chirurgical, 1% activează în profilul stomatologic,
0,5% activează în profilul farmaceutic, pe când 10,2% au identificat activitatea sa profesională
de bază în alte profiluri decât cele menționate. Majoritatea celor intervievați recunosc lipsa sau
insuficiența personalului medical în teritoriul deservit (83,8%) și dificultățile în a atrage tineri
specialiști în aceste zone (63,4%) drept principalele caracteristici ale unui deșert medical.
Salariul ne atractiv în țară (83%), migrația populației în afara hotarelor țării (76%) și scăderea
numărului total al populației (60%) sunt considerate principalele cauze ale deșertificării medicale
în Republica Moldova.
Deșerturile medicale se întâlnesc, preponderent, în mediul rural (62%), iar asistența
medicală primară (74%) este cel mai afectat sector din sistemul de sănătate. Circa jumătate din
respondenți (49%) nu consideră localitatea în care trăiesc o zonă de deșert medical, iar 71% ar
simți emoții preponderent negative dacă ar fi etichetați ca locuitori ai unei zone de deșert
medical. Practicarea profesiei într-o zonă de deșert medical este considerată neatractivă pentru
medici per ansamblu (71%), în special pentru tinerii specialiști (75%) și medicii rezidenți (75%).
Doar 50% din medici s-ar implica personal în combaterea fenomenului deșertificării medicale,
dar ar solicita un salariu între 20 și 40 de mii de lei (54%) sau chiar mai mare de 40 de mii de lei
(43%) pentru aceasta. Ministerul Sănătății (89%) și autoritățile publice locale (56%) sunt
considerate principalele instituții responsabile de combaterea fenomenului deșertificării medicale
și doar 15% din medici consideră fiecare lucrător medical responsabil de aceasta. Garantarea
tuturor medicilor dintr-un deșert medical a unor condiții contractuale preferențiale (87%),
bonusuri și sporuri anuale (81%) și diverse stimulente non-financiare (80%) au fost considerate
soluții eficiente în combaterea deșerturilor medicale în Republica Moldova.
Concluzii: Deșertificarea medicală este un proces multifactorial și, în mare măsură,
depinde de contextul național și de standardele de referință utilizate. Fenomenul deșerturilor
medicale poate fi considerat prezent în Republica Moldova și trebuie inclus în agenda politică a
autorităților centrale și locale. Soluțiile de mitigare examinate în studiu pot fi eficiente doar prin
fortificarea cooperării intersectoriale, dialog continuu între diferiți factori de decizie și
profesioniștii din sănătate și implicarea acestora în elaborarea și implementarea politicilor cu
privire la combaterea fenomenului deșertificării medicale din țară. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024: Culegere de rezumate științifice |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/26847 |
Appears in Collections: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|