|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 7. ȘCOALA DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ / SCHOOL OF PUBLIC HEALTH MANAGEMENT
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/26853
Title: | Depistarea bolilor bronhoobstructive cronice |
Authors: | Rusu, Doina Belîi, Adrian |
Keywords: | screening BPOC;astm;bariere în diagnosticare;chestionare |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Şcoala de Management în Sănătate Publică |
Abstract: | Scopul: Analiza barierelor și a factorilor facilitatori în depistarea bolilor bronhoobstructive
cronice pentru elaborarea recomandărilor de optimizare a diagnosticării.
Obiective: Analiza studiilor și practicilor internaționale de identificare a barierelor și
oportunităților în diagnosticarea bolilor bronhopulmonare cronice obstructive la populație;
evaluarea dificultăților și a factorilor facilitatori în diagnosticarea bolilor bronhoobstructive
cronice la nivelul asistenței medicale primare; explorarea opiniilor medicilor de familie și a
pneumologilor despre depistarea bolilor bronhoobstructive cronice; elaborarea recomandărilor de
ameliorare a depistării bolilor bronhoobstructive cronice.
Material și metode. Tipul de studiu – mixt, transversal, descriptiv cu elemente analitice.
Partea cantitativă a fost realizată prin chestionarea a 1190 de persoane, cu vârsta ≥ 18 ani,
cetățeni ai Republicii Moldova, în perioada decembrie 2022-aprilie 2023. Chestionarea a fost
realizată „față-în-față”. În partea calitativă au fost realizate 7 focus-grupuri cu medici de familie și pneumologi, precum și 3 interviuri în profunzime cu experți. Metodele studiului – istorică,
epidemiologică, sociologică, statistică, de transfer a datelor, comparativă, grafică.
Rezultate obținute. În partea cantitativă a studiului, dintre 1190 de respondenți cu vârsta
medie de 50,5 ± 15,9 ani, 52% sunt femei și 48% bărbați, 20% din municipiul Chișinău, 27% din
RDD Sud, 22% din RDD Centru și 31% din RDD Nord. Au fost selectați 480 de pacienți
simptomatici. Tabagismul a fost declarat de >50% dintre bărbați și de la 15% până la 39% dintre
femei. Doar 75% dintre pacienți au relatat simptomele respiratorii medicului său, iar 25% dintre
pacienți nu le declară. Efectuarea testului ventilației pulmonare a fost menționată de 1/3 dintre
simptomatici și doar de ½ dintre fumători. În partea calitativă a studiului, în rezultatul focusgrupurilor și al interviurilor în profunzime, au fost constatate un șir de bariere în depistarea
bolilor bronhoobstructive cronice. Cele legate de pacienți sunt adresarea redusă după asistență
medicală, subestimarea și/sau ne-relatarea simptomelor, lipsa încrederii pacienților în sistemul
medical; pe când cele legate de sistemul medical sunt deficitul de cadre medicale,
suprasolicitarea medicilor, deficitul de educație profesională în pneumologie, dificultățile de
management clinic al pacientului cu boli respiratorii cronice în faze avansate, subestimarea
simptomelor și semnelor clinice precoce, lipsa continuității managementului clinic în relația
medic de familie-medic specialist, lipsa dotărilor și accesul redus la spirometrie.
Concluzii. Conform datelor din literatură și a rezultatelor prezentului studiu, bolile
bronhoobstructive cronice sunt subdiagnosticate, dificultățile de diagnosticare fiind comune și
pentru sistemul medical din țară. Barierele în diagnosticarea astmului și bronhopneumopatiei
cronice obstructive sunt de natură medicală, psihologică, socială și economică. Fiecare al 4-lea
pacient nu prezintă simptomele medicului de familie și fiecare al 2-lea pacient nu beneficiază de
spirometrie. Deficitul de medici, suprasolicitarea profesională, educația profesională continuă
insuficientă și lipsa dotării cu spirometre sunt principalele bariere din sistemul medical relatate
de medici. Pentru soluționarea deficiențelor depistate sunt necesare activități comune de educare
a populației în domeniul sănătății respiratorii, de ameliorare a accesului la asistență specializată
și la testarea funcțională respiratorie a persoanelor cu simptome respiratorii, de armonizare a
interacțiunii dintre asistența medicală primară și cea specializată cu asigurarea continuității
conduitei medicale la pacientul pneumologic. Pentru sensibilizarea persoanelor cu simptomatică
respiratorie sunt recomandate implementarea instrumentelor simple de tipul chestionarelor
autocompletate, diseminarea în rândul populației generale a materialelor informative despre
BPOC și astm, fapt ce ar putea încuraja persoanele cu simptome pulmonare să se adreseze
medicului de familie. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024: Culegere de rezumate științifice |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/26853 |
Appears in Collections: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|