|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- One Health & Risk Management
- One Health & Risk Management 2024
- One Health & Risk Management Vol. 5 No 4, 2024
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/29014
Title: | Ethics institutionalization in healthcare facilities in the Republic of Moldova |
Other Titles: | Instituționalizarea eticii profesionale în instituțiile medicale din Republica Moldova |
Authors: | Gramma, Rodica |
Keywords: | ethics management;code of ethics;ethics leadership;ethics training;ethics audit |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Asociația de Biosiguranță și Biosecuritate din Republica Moldova |
Citation: | GRAMMA, Rodica. Ethics institutionalization in healthcare facilities in the Republic of Moldova. In: One Health & Risk Management. 2024, vol. 5, no. 4, p. 45-53. ISSN 2587-3466. DOI: 10.38045/ohrm.2024.4.05 |
Abstract: | Introduction. The process of institutionalizing ethics is composed of the implementation of
tools such as: codes, ethical leadership, training, ethics committees, ethics audits, ethics
consultants. The article presents an analysis of the situation on the role of these ethics’
tools on the activity of the healthcare facilities of the Republic of Moldova.
Material and methods. The research was carried out on 2 target groups: 1. a crosssectional study on a sample of 1070 employees of 120 hospital and primary care institutions and 2. a sample of 134 members of ethics / bioethics committees. Two questionnaires
were developed and transposed into Google forms to be completed anonymously. Comparative evaluation was performed using the 95%CI. The standard Chi-Squared Test (α = 0.05)
for Independence without Yates' Correction was considered for 3x3 and 7x5 contingency
tables.
Results. In the country's medical institutions, the level of institutionalization of ethics was
low, and the application of ethics management tools varied significantly. Only 13% (95%
CI: 11.0, 15.0) of respondents reported the existence of an institutional ethics code, while
30.4% (95% CI: 27.6, 33.1) admitted they were unaware of such a code within their institution. Furthermore, only 25.5% (95% CI: 22.9, 28.1) of respondents indicated that institutional values were promoted by all employees. Just 36.2% (95% CI: 30.4, 36.1) felt they had
the necessary knowledge to make decisions in ethical dilemmas.
Conclusions. The detected gaps lead us to the conclusion that the continuous integration
of ethics into institutional activities must become essential for the managers of medical
institutions in the country. This is an important condition for ensuring the quality of services. Implementing ethics programs should be an indispensable part of developing institutional strategies. Introducere. Procesul de instituționalizare a eticii constă în implementarea unor
instrumente precum: codul de etică, leadershipul etic, instruirea eficientă, comitetele de
etică, auditul pentru etică şi, consultanți eticieni. Articolul prezintă o analiză a situației cu
privire la rolul acestor instrumente de etică în activitatea instituțiilor de sănătate din
Republica Moldova.
Material și metode. Cercetarea a fost realizată pe 2 grupuri țintă: un studiu transversal
pe un eșantion de 1070 de angajați din 120 de instituții spitalicești și de asistență primară,
și un eșantion de 134 de membri ai comitetelor de etică/bioetică, pentru acestea fiind
elaborate două chestionare anonime în Ggoogle forms.
Rezultate. În instituțiile medicale din țară se atestă un nivel precar de instituționalizare a
eticii, iar instrumentele de management etic au fost aplicate foarte diferit. Doar 13%
(CI95% 11,0, 15,0) dintre respondenți au indicat prezența unui cod instituțional, iar 30,4%
(CI95% 27,6, 33,1) recunosc că nu au știut despre așa cod în instituția lor. Doar 25,5%
(CI95% 22,9, 28,1) dintre respondenți consideră că valorile instituționale au fost promovate de către toți angajații, şi doar 36,2% (IC95% 30,4, 36,1) dintre cei chestionaţi posedă
cunoștințele necesare pentru a lua decizii în situații de dileme etice.
Concluzii. Lacunele depistate ne sugerează că, integrarea continuă a eticii în activitatea
instituției ar trebui să fie prioritară pentru managerii instituțiilor medicale din țară.
Aceasta este o condiție importantă în asigurarea calității serviciilor, iar implementarea
programelor de etică ar trebui să devină o parte indispensabilă a strategiilor de dezvoltare
instituțională. |
metadata.dc.relation.ispartof: | One Health & Risk Management |
URI: | DOI: 10.38045/ohrm.2024.4.05 http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29014 |
ISSN: | 2587-3458 2587-3466 https://journal.ohrm.bba.md/index.php/journal-ohrm-bba-md/article/view/763 |
Appears in Collections: | One Health & Risk Management Vol. 5 No 4, 2024
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|