TRATAMENTUL CHIRURGICAL IN TRAUMATISMELE VERTEBRALE AMELICE

Abstract

Introducere. Fracturile spinale, adesea cauzate de osteo poroză sau traume precum accidentele auto, devin din ce în ce mai frecvente. Acestea includ fracturi de compresie, frac turi prin explozie, leziuni prin flexie-disjuncție și leziuni prin fractură-dislocare, clasificate ca fiind stabile sau instabile în funcție de severitatea leziunii. La nivel global, sunt înregis trate 10,5 cazuri la 100.000 de persoane anual, totalizând 768.473 de cazuri noi. Osteoporoza afectează peste 200 de milioane de oameni, în special femei. În SUA, peste 1,5 milio ane suferă anual de fracturi de compresie vertebrală. Aprox imativ 49% dintre cazurile de fractură spinală necesită in tervenție chirurgicală pentru cazuri severe sau complicații neurologice. Scopul lucrării. Investigarea strategiilor de tratament chirurgical în traumatismele vertebrale amelice. Material și metode. A fost realizată o revizuire sistematică a literaturii publicate în ultimii 5 ani, axată pe strategiile de tratament chirurgical în fracturile coloanei vertebrale. Rezu ltate. În perioada ianuarie 2018 – februarie 2020, 4.270 de pacienți au fost internați la Departamentul de Ortopedie al Spitalului Al-Adan, Kuweit. Studiul s-a concentrat pe 564 de pacienți cu 788 de leziuni traumatice, inclusiv 162 cu frac turi vertebrale. Vârsta medie a fost de 37,1 ani, 79,2% fiind bărbați. Joncțiunea toracolombară a fost cel mai frecvent loc de fractură (39,9%). Accidentele rutiere au cauzat 54,5% din leziuni. Fracturile de compresie au fost cele mai frecvente (46,7%), iar 43,2% dintre fracturile spinale au necesitat in tervenție chirurgicală. Concluzie: Tratamentul conservator este recomandat pentru fracturile stabile, în timp ce fracturi le instabile necesită de obicei intervenție chirurgicală. În ca zul fracturilor prin explozie, tratamentul chirurgical este de obicei indicat în prezența instabilității neurologice sau meca nice. Obiectivele intervenției chirurgicale includ decompre sia canalului spinal și a rădăcinilor nervoase pentru a facilita recuperarea neurologică, restabilirea și menținerea înălțimii vertebrale și aliniamentului coloanei vertebrale, fixarea sig ură pentru a permite ambulația și reabilitarea precoce, și prevenirea altor leziuni neurologice și a diformității cifozei.

Background. Spinal fractures, often due to osteoporosis or trauma like motor vehicle accidents, are increasingly common. They include compression fractures, burst fractures, flexion-distraction injuries, and fracture-dislocation injuries, classified as stable or unstable based on injury severity. Globally, there are 10.5 cases per 100,000 annually, totaling 768,473 new cases. Osteoporosis affects over 200 million people, especially women. In the US, over 1.5 million suffer vertebral compression fractures yearly. Approximately 49% of spinal fracture cases require surgical intervention for se vere cases or neurological complications. Aim of the study : To investigate strategies of surgical treatment in spinal trau ma injuries. Material and methods. A systematic review of the published literature in the past 5 years was conducted which focused on strategies of surgical treatment in spinal trauma injuries. Results. From January 2018 to February 2020, 4,270 patients were admitted to the Orthopedics Department of Al-Adan Hospital Kuwait. The study focused on 564 patients with 788 traumatic injuries, including 162 with vertebral fractures. The average age was 37.1 years, with 79.2% men. The thoracolumbar junction was the most common fracture site (39.9%). Road traffic accidents caused 54.5% of injuries. Compression fractures were the most common (46.7%), and 43.2% of spinal fractures required surgical intervention. Conclusion. Conservative treatment is recommended for stable fractures, while unstable fractures typically require surgery. Burst fractures usually need surgical intervention if there is neurological or mechanical instability. Surgical goals include decompression of the spi nal canal and nerve roots, restoration of vertebral height and alignment, secure fixation for early ambulation, and prevention of further neurological damage and kyphotic de formity.