TRADUCEREA EPONIMELOR MEDICALE PRIN TERMENI POPULARI

Abstract

Introducere. Pentru a asigura o îngrijire medicală pertinentă, medicii trebuie să fie capabili să comunice în mod clar și eficient cu pacienții lor. Folosirea unui limbaj simplu și accesibil poate îmbunătăți comunicarea și poate garanta înțelegerea corectă a diagnosticului și a tratamentului. Scopul lucrării. Evidențierea importanței cunoașterii și aplicării termenilor medicali în limbajul comun în practica medicală. Material și metode. Pentru analiza contrastivă a termenilor medicali și a celor medicali științifici au fost realizate două glosare: boli/ afecțiuni și acuze. Rezultate. În dialogul medic-pacient, medicul depinde de termeni pre ciși, în special anatomici, pentru localizarea bolii și pentru a înțelege cât mai clar simptomele. Pacientul poate descrie locația și caracteristicile aproximativ sau folosind un cod verbal distinct. Uneori, pacienții, în special femeile, recurg la eufemisme discrete, influențate atât de natura evenimen tului care îi aduce la consultația medicală, cât și de educația lor. Alteori, există o opoziție evidentă între terminologia medicală și cea uzuală, ajungând până la impresia de vulgar itate, care trebuie înțeleasă, deoarece fiecare pacient folosește cuvinte din propria sa experiență de viață, uneori chiar din copilărie. Cultura pacientului, tentația de a ascunde adevărul și opusul acesteia creează bariere lingvistice, care pot complica și mai mult stabilirea unui diagnostic eficient. Concluzii. Medicii cu experiență ajustează în mod spontan limbajul lor în funcție de vârsta, profesia, nivelul de rezervă sau rezistență, comportamentul și nivelul de încredere man ifestat de pacient. În astfel de situații, folosirea unor termeni medicali accesibili atât pentru medic, cât și pentru pacient este relevantă.

Background. To provide adequate medical care, doctors must be able to communicate clearly and effectively with their patients. Using simple and accessible language can improve communication and ensure correct understanding of diagnosis and treatment. Objective of the study. To highlight the importance of knowing and applying medical terms in common language and in medical practice. Materi al and methods. For the contrastive analysis of popular and scientific medical terms, two glossaries were made: diseases/illnesses and complaints. Results. In the doctor-patient dialogue, the doctor depends on specific terms, especially anatomical ones, to locate the disease and to understand the symptoms as clearly as possible. The patient may describe the location and features roughly or using a distinct verbal code. Patients, particularly women, use discrete euphemisms, influenced both by the nature of the event that brings them to the medical consultation and their education. At other times, there is an obvious opposition between medical terminology and the usual terminology, even to the point of the impression of vulgarity, which must be understood as each patient uses words from his or her own life experience, sometimes even from childhood. The patient’s background, as well as their attempt to hide the truth or otherwise expose it, might lead to language barriers, which can further complicate the establishment of an effective diagnosis. Conclusion. Experienced doctors automatically adjust their language according to the age, profession, level of reserve or resistance, behavior and level of confidence shown by the patient. In such situations, the use of medical terms that are accessible to both doctor and patient is relevant.