USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/3705
Title: Limitele şi posibilităţile tratamentului de fond în artrita psoriazică
Other Titles: The confines and possibility of disease modifying antirheumatic drags in psoriatic arthritis
Authors: Bodrug, Inga
Issue Date: 2009
Publisher: CEP "Medicina"
Citation: BODRUG, Inga. Limitele şi posibilităţile tratamentului de fond în artrita psoriazică. In: Anale Științifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. a 10-a. Chișinău: CEP Medicina, 2009, vol. 3: Probleme actuale în medicina internă, pp. 110-115.
Abstract: Psoriatic arthritis has been defined as a unique inflammatory arthritis associated with psoriasis. Its exact prevalence is unknown, but estimates vary from 0.3% to 1% in the population. The clinical features described initially are recognised by most experienced clinicians. Objective: to assess the effectiveness of disease modifying antirheumatic drugs (DMARD) in Psoriatic arthritis through tools assessment. Methods: we examined 84 patients witch were divided randomised in 2 groups by DMARD: in group I were included patients treated with Metotrexat 10 mg per week, in group II – patients treated with Leflunomide 20 mg daily. Clinical evaluation was assessed by VAS, duration of morning stiffness, MASES score, ACR joint count, Ritchie index, DAS 28, BASDAI and PASI before and after 6 month of treatment. Results: Response criteria respected ACR20, ACR50, ACR 70, ASAS 20, ASAS 50 and PASI 50, respectivelz by indices. Conclusions: The treatment with DMARD in psoriatic arthritis have shown good improvement and clinical response criteria for Metotrexat and very good for Leflunomide. Artrita psoriazică (APs) prin asocierea ei cu psoriazisul, are o prevalenţă în populaţia generală de la 0.3 la 1% cazuri. Pe durata bolii se semnalează o tendinţă spre afectare articulară severă la cel puţin 20% din pacienţi. Scopul: aprecierea eficacităţii tratamentului de fond prin prisma instrumentelor de evaluare la pacienţii cu APs. Material şi metode: am selectat un lot de 84 de pacienţi, divizaţi în 2 grupuri randomizate. Pacienţii grupului I au administrat Metotrexat 10 mg săptămânal, pacienţii din grupul II – Leflunomide 20 mg zilnic. Pacienţii ambelor grupuri au fost evaluaţi clinic conform VAS, duratei redoarei matinale, scorului entezial MASES, NAD, NAT, indicelui Ritchie, scorului DAS 28, indicelui BASDAI şi PASI la etapa iniţială şi peste 6 luni de tratament. Rezultatele evaluării au fost analizate conform criteriilor de răspuns la tratament prin aprecierea ACR20, ACR50, ACR 70, ASAS 20, ASAS 50 ţi PASI 50, respectiv indicilor. Concluzii: Tratamentul de fond peste o perioadă de 6 luni, a dovedit o eficacitate veridică la administrarea Metotrexatului în doză de 10 mg, săptămânal ţi mai veridică în cazul Leflunomidei cu doza zilnică de 20 mg.
URI: http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/3705
Appears in Collections:Cardiologie, reumatologie, nefrologie

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
Limitele_si_posibilitatile_tratamentului_de_fond_in_artrita_0.pdf241.16 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback