DSpace Collection:
http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/874
2024-03-29T14:45:02ZAtitudinea și comportamentul părinților privind sănătatea orală a copiilor de 0-3 ani
http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25344
Title: Atitudinea și comportamentul părinților privind sănătatea orală a copiilor de 0-3 ani
Authors: Porosencova, Tatiana; Timotin, Alina; Lozan, Oleg
Abstract: SCOPUL LUCRĂRII a costat în evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și
practicilor părinților privind sănătatea orală a copiilor de 0-3 ani în vederea
propunerii unor intervenții de intensificare a procedurilor de prevenție în
vederea sporirii sănătății orale a copiilor. Această cercetare și-a propus
oferirea unei imagini de ansamblu asupra opiniilor părinților referitor la
sănătatea dentară și orală a copiilor, care poate servi drept impuls pentru
îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru copilăria timpurie și pot
intensifica eforturile de educație în contextul unor programe de întreținere a
sănătății dentare și orale.
MATERIALE ȘI METODE. Tipul de studiu – mixt, transversal,
descriptiv cu elemente analitice. Cercetarea cantitativă s-a efectuat prin
chestionarea a 423 de părinți cu copii de 0-3 ani, cetățeni ai Republicii
Moldova, în perioada noiembrie-martie 2021-2022. Chestionarul a fost
realizat în Google Forms și a fost aplicat și distribuit on-line. Metodele
studiului – istorică, epidemiologică, sociologică, statistică, de transfer a
datelor, comparativă, grafică. Partea calitativă a inclus 3 interviuri cu
reprezentanții structurilor de stat care influențează opinia factorilor de
decizie.
REZULTATELE OBȚINUTE. Majoritatea participanților la studiu au
aparținut grupei de vârstă 29-39 de ani, cei mai mulți fiind de sex feminin. În
proporție majoritară, mediul de reședință al respondenților a fost cel urban,
cel mai frecvent indicândându-se un nivel de educație superior (licență și/sau
masterat). Utilizând testul de corelație Pearson, s-au înregistrat asocieri
statistic semnificative între cunoștințele părinților în ceea ce privește inițierea
periajului dentar la copii (p<0,01) și prima vizită la stomatolog (p<0,01).
CONCLUZII. Rezultatele acestui studiu sugerează că este nevoie de
implementarea unui program de promovare a sănătății orale pentru a umple
golurile în cunoștințele părinților și pentru a încuraja practicile sănătoase cu
privire la sănătatea orală a copiilor mici.2022-01-01T00:00:00ZImaginea medicului de familie în societate
http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25343
Title: Imaginea medicului de familie în societate
Authors: Dubina, Ludmila; Timotin, Alina; Lozan, Oleg
Abstract: INTRODUCERE/CONTEXT
Medicul de familie este coloana vertebrală a acordării asistenței medicale
primare și singura sursă de acoperire continuă a pacienților din comunitate cu
îngrijiri medicale calitative și adecvate. Imaginea publică a unui medic generalist
este modelată pe baza calităților interioare și a caracteristicilor individuale,
precum și a calificărilor profesionale. Formarea imaginii este consecința
caracteristicilor de auto-exprimare ale personalității atractive, care ar trebui
îmbunătățite în mod constant și utilizate în mod activ. Imaginea pozitivă a unui
medic de familie este crucială în activitatea sa profesională.
SCOPUL: Evaluarea factorilor ce contribuie la formarea imaginii medicului
de familie - pentru elaborarea unor recomandări, care ar contribui la
îmbunătățirea și sporirea recunoașterii medicului din asistența medicală primară
în societate. Pentru realizarea acestui scop ne-am propus atingerea unor obiective
specifice: analiza literaturii și a practicilor internaționale cu privire la formarea si
promovarea imaginii medicului de familie în societate; identificarea factorilor ce
contribuie la formarea reputației și autorității medicilor de familie în societate, în
viziunea reprezentanților acestei profesii; evaluarea opiniei populației cu privire la
imaginea medicului de familie; elaborarea unor recomandări, care ar contribui la
îmbunătățirea și sporirea recunoașterii medicului din asistența medicală primară
în societate.
MATERIALE ȘI METODE. A fost efectuat un studiu cantitativ și unul
calitativ. Studiul cantitativ a constat în aplicarea unui chestionar, respective o
anchetă în populație aplicată pe un eșantion calculat (423 persoane adulte, din
Republica Moldova, care și-au dat acordul de participare). Studiul calitativ s-a
realizat prin planificarea și aplicarea 5 focus-grupuri, cu participarea medicilor
de familie din diferite regiuni geografice ale țării – nord, sud, centru și din
mun.Chișinău.
REZULTATELE CERCETĂRII au reflectat opiniile populației cu privire
la imaginea medicului de familie în societate.Totodată au fost identificate
viziuni ale medicilor de familie, referitor la factorii care contribuie la formarea
reputației și autorității lor în societate, precum și propuneri pentru anumite
acțiuni care ar putea îmbunătăți imaginea lor.
CONCLUZII. Specialitatea “Medic de familie” este una dintre specialitățile
privite nu cu foarte mare interes, iar acest interes este scăzut chiar în rândul
studenților mediciniști și continuă să rămână la același nivel de interes și în
rândul specialiștilor din domeniul medical, care nu de puține ori, manifestă lipsă
de respect și subestimează rolul și imaginea acestora în societate. Printre cauzele
unei imagini precare putem menționa volumul foarte mare de lucru și acoperirea
insuficientă cu cadre medicale. În ciuda acestei tendințe, se remarcă o creștere a
imaginii medicului de familie în perioada pandemiei Covid-19 și aceasta continuă
să crească, iar factorii ce contribuie la această creștere sunt reprezentanți, în mare
parte, de profesionalismul și competențele de comunicare.2022-01-01T00:00:00ZPriorități de dezvoltare a asistenței medicale urologice în Republica Moldova
http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25342
Title: Priorități de dezvoltare a asistenței medicale urologice în Republica Moldova
Authors: Galescu, Andrei; Uncuța, Andrei; Lozan, Oleg
Abstract: În Republica Moldova, practica chirurgicală a urologilor în cadrul spitalelor
naționale se restrânge, cu o diversitate mai mică de cazuri și cu o concentrare mai
mare pe subspecialități. Aceste tendințe sunt și mai evidente în rândul urologilor
urbani, comparativ cu practica rurală. A fost realizat un studiu cantitativ, au fost
intervievați 96 de urologi din numărul total de 116 persoane implicate în asistența
medicală urologică în Republica Moldova. Scopul studiului a fost evaluarea
organizării și funcționării asistenței medicale urologice în Republica Moldova
pentru elaborarea și argumentarea recomandărilor în conformitate cu
standardele contemporane în domeniu. Au fost analizate resursele umane
implicate în asistența medicală urologică în țară, s-a efectuat analiza
funcționalității serviciilor urologice prestate la diferite niveluri, atât ambulatoriu,
cât și spitalicesc, și s-au efectuat diverse aspecte din domeniul acordării asistenței
medicale urologice. Au fost evaluate corelarea sexului medicilor cu vârsta
acestora, distribuția experienței de muncă pe zone geografice și în funcție de locul
acordării asistenței medicale urologice. De asemenea, în vederea stabilirii calității
serviciului acordat pacienților, medicii participanți la studiu au fost intervievați cu
privire la accesul la investigații performante, încărcătura profesională ca număr
de unități teritoriale deservite, numărul și tipul intervențiilor urologice efectuate.
anual, precum și rata complicațiilor înregistrate. Majoritatea urologilor - 70,9%
prestează servicii în zona Centru și municipiul Chișinău, ceea ce relevă o
hipercentralizare a medicilor urologi, s-a mai stabilit că 59,4% dintre urologii
chestionați practică intervenții minim invazive, iar în ambulatoriu doar 17,6%
practică. acest tip de intervenție, iar aproximativ 1/3 dintre cei intervievați practică
intervențiile chirurgicale în mod insuficient. În concluzie, s-a stabilit că
îmbunătățirea actuală a asistenței medicale urologice în Republica Moldova
trebuie să se bazeze pe principiul calității, responsabilității, modernizării și
concentrării pe nevoile pacientului.2022-01-01T00:00:00ZBariere și oportunități în oferirea asistenței medicale pacienților cu boli rare în Republica Moldova
http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25341
Title: Bariere și oportunități în oferirea asistenței medicale pacienților cu boli rare în Republica Moldova
Authors: Porcereanu, Natalia; Lozan, Oleg
Abstract: Scopul lucrării a fost evaluarea aspectelor legate de capacitățile
informaționale ale sistemului de sănătate destinate bolilor rare, autoevaluarea
cunoștințelor medicilor de familie la acest capitol, percepția medicilor și
pacienților cu privire la asistența medicală „în cadrul sistemului național de
sănătate.
OBIECTIVELE cercetării: Evaluarea barierelor și oportunităților în
gestionarea bolilor rare din perspectiva profesioniștilor din sistemul de sănătate;
Analiza experienței pacienților și părinților copiilor cu fibroză chistică și
fenilcetonurie în legătură cu asistența primită în cadrul sistemului de sănătate în
Republica Moldova.
METODOLOGIA cercetării științifice: Tipul de studiu – transversal,
descriptiv, analitic. Partea cantitativă a cercetării a fost realizată în perioada 1
februarie – 25 martie 2022 pe un eșantion reprezentativ de medici de familie (418
persoane), fiind utilizate chestionare elaborate cu acest scop. Pentru partea
calitativă a cercetării a fost utilizat ghidului de interviu semi-structurat, aplicat la
interviurile în profunzime cu experți din domeniul sănătății. Pentru analiza
experienței pacienților cu boli rare a fost elaborată o anchetă și utilizat
chestionarul validat standardizat EQ-5D-5L. Datele au fost prelucrate statistic
utilizând programul SPSS.
REZULTATE obținute: Cercetarea a identificat existența următoarelor
bariere în oferirea asistenței medicale pacienților cu boli rare de către medicii de
familie: nivel insuficient de cunoștințe cu privire la bolile rare, dificultatea
identificării și diagnosticării bolilor rare, dificultăți în identificarea traseului
pacientului cu boală rară și asigurarea continuității acestui traseu, dificultăți în
interacțiunea și colaborarea cu medicii specialiști. Nivelul de cunoștințe al
medicilor de familie cu privire la bolile rare determinat prin autoevaluare poate fi
considerat unul redus. Unele dintre cauzele principale este volumul de muncă
care depășește normativele recomandate de legislație și deficiențe ale formării
profesionale ale medicilor.
Peste jumătate dintre pacienții chestionați au declarat un nivel înalt de
satisfacție în legătură cu asistența primită în cadrul sistemului de sănătate.
Nivelul redus de satisfacție a corelat cu existența unor probleme pe care le-au
întâmpinat pacienții pe parcursul evoluției bolii: lipsă de specialiști în domeniu,
lipsă de informație cu privire la boala rară, deficit de comunicare. Neliniștea și
deprimarea au fost mai frecvent raportate de către pacienți în comparație cu alte
simptome ce țin de calitatea vieții și starea de sănătate (conform chestionarului
EQ-5D-5L).
CONCLUZII: În Republica Moldova există o fragmentare a informațiilor și
o discontinuitate a acțiunilor ce țin de bolile rare. Crearea registrului național al
bolilor rare pe platformă electronică ar asigura mecanisme de raportare a
cazurilor și de monitorizare, ar facilita procesele de elaborare a unor strategii
destinate gestionării acestor boli și o bună coordonare a acțiunilor. Fortificarea
serviciului de genetică și sporirea potențialului medicilor de familie, a
cunoștințelor medicilor cu privire la bolile rare sunt necesare.2022-01-01T00:00:00Z