USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/10691
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorTinica, G.
dc.contributor.authorEnache, M.
dc.contributor.authorȚăruș, A.
dc.contributor.authorChistol, Raluca
dc.contributor.authorRusu, Alexandra Cristina
dc.date.accessioned2020-06-24T10:40:19Z
dc.date.available2020-06-24T10:40:19Z
dc.date.issued2019
dc.identifier.citationTINICA, G., ENACHE, M., ȚĂRUȘ, A., CHISTOL, Raluca, RUSU, Alexandra Cristina. Artera radială sau vena safenă în revascularizarea miocardică? Actualități, limite, controverse, perspective. In: Arta Medica. 2019, nr. 3(72), p. 92. ISSN 1810-1852.en_US
dc.identifier.issn1810-1852
dc.identifier.urihttps://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_72.pdf
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10691
dc.descriptionInstitutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica Moldovaen_US
dc.description.abstractIntroducere: Bypass-ul aorto-coronarian (BAC) reprezintă tehnica de revascularizare de elecție la pacienții cu leziuni coronariene ce interesează trunchiul arterei coronare stângi sau mai mult de 3 artere coronare. Artera mamară internă constituie graftul gold standard, controverse existând în privința alegerii celui de al 2-lea sau al 3-lea graft. Ultima ediție a Ghidului de Revascularizare Miocardică elaborat de Societatea Europeană de Cardiologie în 2018, prezintă drept indicație de clasă IB utilizarea arterei radiale în detrimentul venei safene interne drept graft adițional după artera mamară internă în cazul pacienților cu stenoze coronariene severe. Materiale și metode: Studiul de față prezintă perspectiva Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” din Iași asupra selecției, recoltării, tehnicii operatorii și prognosticului grafturilor de arteră radială și venă safenă internă cu analiza beneficiului clinic obiectiv în funcție de tipul de graft. În cadrul cercetării au fost analizați 1021 pacienți cu BAC realizat în perioada 2000-2018 utilizând cel puțin o arteră radială și care au supraviețuit perioadei postoperatorii. Vârsta medie a pacienților analizați a fost de 61,30±9,22 ani, iar 182 pacienți (17,83%) au fost de sex feminin. Bypass-ul a fost efectuat utilizând exclusiv grafturi arteriale în 698 cazuri, grafturi de venă safenă (BAC mixt) fiind folosite în 323 cazuri. În total au fost efectuate 1236 anastomoze distale utilizând grafturi de arteră radială și 411 folosind grafturi de venă safenă internă. Rezultate: Permeabilitatea grafturilor la peste 10 ani din momentul intervenției inițiale a fost evaluată în 136 cazuri prin angiografie computer tomografică și a fost constatată o permeabilitate mai mare pentru grafturile de arteră radială (77,05%) comparativ cu cele de venă safenă internă (72,97%) în special pentru teritoriul drept. Supraviețuirea pe termen lung a pacienților a fost de asemenea superioară în cazul revascularizării total arteriale utilizând grafturi de arteră mamară internă și arteră radială (72,31%) comparativ cu BAC mixt utilizând și grafturi de venă safenă (64,14%). Concluzii: Spre deosebire de vena safenă internă mai permisivă la fluxul competitiv, artera radială s-a dovedit mai susceptibilă la vasoconstricție și ocluzie în cazul anastomozării la vase fără stenoză critică. In concluzie, graftul de arteră radială este asociat cu un prognostic favorabil atunci când este utilizat drept al 2-lea sau al 3-lea graft asociat cu una sau ambele artere mamare interne în special pentru a revasculariza artere cu stenoze proximale severe, peste 90%. Studii adiționale sunt necesare pentru identificarea configurațiilor de grafturi cu cel mai mare beneficiu din punct de vedere clinic.
dc.language.isoroen_US
dc.publisherAsociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldovaen_US
dc.subjectbypass aorto-coronarianen_US
dc.subjectgraften_US
dc.subjectarteră radialăen_US
dc.subjectvena safenă internăen_US
dc.subject.meshRadial Artery--transplantationen_US
dc.subject.meshSaphenous Vein--transplantationen_US
dc.subject.meshMyocardial Revascularization--methodsen_US
dc.subject.meshMyocardial Revascularization--rehabilitationen_US
dc.subject.meshCoronary Artery Bypass--methodsen_US
dc.titleArtera radială sau vena safenă în revascularizarea miocardică? Actualități, limite, controverse, perspectiveen_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
Tinica_Enache_Artera_p.92.pdf156.79 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback