USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/13957
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorManiuc, Olga
dc.contributor.authorNegară, Anatolie
dc.contributor.authorLupaşcu-Volentir, Felicia
dc.contributor.authorCoşciug, Elena
dc.contributor.authorȘoric, Gabriela
dc.contributor.authorLungu, Valeria
dc.date.accessioned2020-12-11T14:41:31Z
dc.date.available2020-12-11T14:41:31Z
dc.date.issued2012
dc.identifier.citationMANIUC, Olga, NEGARĂ, Anatolie, LUPAŞCU-VOLENTIR, Felicia, et al. Dereglările cognitive la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată din Republica Moldova. In: Arta Medica. 2012, nr. 2(49), ediție specială (I-a Conferinţă Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie din Republica Moldova), p. 40-41. ISSN 1810-1852.en_US
dc.identifier.issn1810-1852
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13957
dc.descriptionLaboratorul Ştiinţific de Gerontologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, I-a Conferinţă Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie din Republica Moldova 21 septembrie 2012en_US
dc.description.abstractHipertensiunea arterială sistolică izolată (HTASI) este cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială la vârstnici. Datele furnizate de studiul Framingham arată că HTASI la persoanele de peste 60 ani ocupă 65-75% din toate hipertensiunile arteriale. Consecinţele majore ale HTASI sunt condiţionate de afectarea organelor ţintă, îndeosebi a cordului și a sistemului nervos central. La bătrâni creșterea tensiunii arteriale sistolice este asociată cu dereglarea cognitivă. Necesitatea evaluării funcţiei cognitive la vârstnicii cu HTASI reiese din faptul că funcţia cognitivă este cheia ce determină independenţa și calitatea vieţii pacientului. Scopul Aprecierea gravităţii dereglărilor cognitive și frecvenţei acestora la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată. Materiale şi metode Am efectuat un studiu pe un lot de 420 pacienţi vârstnici cu HTASI din raioanele de centru, sud și nord a republicii. Vârsta bolnavilor a fost cuprinsă între 65-95 ani,media de vârstă era de 75±0,28 ani. Dintre examinaţi femeile au constituit 286(68%), bărbaţii-134(32%). Pacienţii din studiu au fost examinaţi conform unui chestionar, care a inclus:datele de pașaport, condiţiile de trai, gradele de dependenţă, prezenţa sindroamelor mari geriatrice, factorii de risc cardiovasculari, afectarea organelor ţintă,datele obiective și paraclinice. Evaluarea funcţiei cognitive s-a efectuat cu ajutorul scorului MMSE(Mini Mental State Examination). Pacienţii au fost repartizaţi în III loturi conform gradelor tensiunii arteriale sistolice și grupelor de vârstă. Rezultate În urma efectuării testului MMSE s-a determinat afectarea funcţiei cognitive la 110 pacienţi(26,2%). Factorii de risc cardiovasculari cei mai frecvenţi întâlniţi au fost:supraponder abilitatea(19%),obezitatea(19%), dislipidemia(24,5%) diabetul zaharat(15%), consumul cronic de alcool(8%), tabagismul(5%). Comparând ponderea dereglărilor cognitive în cele trei loturi reiese următoarele: Dereglări cognitive în lotul I- au fost stabilite în 21,7% cazuri,în lotul II-28,3% și în lotul III- 29,5%. Rezultatele din lotul I de studiu au arătat, următoarele:tulburări cognitive ușoare au fost înregistrate în 21,7% cazuri, gravitate moderată și severă nu au fost fixate. În lotul II de studiu dereglări cognitive gravitate ușoară au fost evidenţiate în-24,1%, cele de gravitate medie-4% și gravitate severă-0,2%,iar în lotul III de studiu- gravitate ușoară-24,3%, gravitate moderată-4,9% și gravitate severă-0,3%. S-a observat o corelaţie între vârstă și gravitatea dereglărilor cognitive. Astfel în lotul I de studiu la pacienţii cu vârsta cuprinsă între 65-74 ani, dereglări cognitive ușoare s-au înregistrat în 16,6%,iar la cei de peste 75 ani în 46,4%. În lotul II de studiu la vârstnici de 65-74 ani: dereglări cognitive ușoare s-au întâlnit în 16%, moderate în 2% și severe în 0,7%, iar la cei de peste 75 ani dereglări cognitive ușoare în 32,5%, moderate 5,4% și severe în 1,1%. În lotul III de studiu: la persoanele de vârsta 65-74 ani s-au înregistrat: dereglări cognitive ușoare în 40,7%, moderate în 7,4% și severe 1,9%, iar la cei de peste 75 ani-dereglări cognitive ușoare s-au înregistrat în 43,3%, dereglări moderate în 9,4% și severe în 2,2%. Rezultatele obţinute au relevat faptul că frecvenţa dereglărilor cognitive crește odată cu majorarea cifrelor tensiunii arteriale sistolice și avansarea în vârstă. Concluzii Tensiunea arterială sistolică ridicată constituie un factor major de afectare a funcţiei cognitive la vârstnici. Tulburările cognitive sunt frecvent întâlnite la bătrâni, ce se datorează atât modificărilor de vârstă neurofiziologice cât și de valoarea tensiunii sistolice. Studiul relevă o pondere crescută a dereglărilor cognitive la vârstnicii cu HTASI,cu predominarea tulburărilor cognitive ușoare, ce nu afectează activităţile vieţii cotidiene.en_US
dc.language.isoroen_US
dc.publisherAsociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldovaen_US
dc.titleDereglările cognitive la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată din Republica Moldovaen_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:Arta Medica Vol. 49 No 2, 2012 ediție specială

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
DEREGLARILE_COGNITIVE_LA_VARSTNICII_CU_HIPERTENSIUNE.pdf90.07 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback