USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/15995
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorArteni, Ion
dc.contributor.authorBivol, Grigore
dc.contributor.authorȚîbîrnă, Ion
dc.contributor.authorCrețu, Rima
dc.contributor.authorGuțan, Marina
dc.date.accessioned2021-03-02T12:33:40Z
dc.date.available2021-03-02T12:33:40Z
dc.date.issued2011
dc.identifier.citationARTENI, I., BIVOL, Gr., ŢÂBÂRNĂ, I., et al. Frecvenţa sindromului hepatorenal la pacienţii spitalizaţi cu ciroză hepatică. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2011, nr. 2(2), pp. 68-69. ISSN 1729-8687.en_US
dc.identifier.issn1729-8687
dc.identifier.urihttp://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm2_2_2011.pdf
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15995
dc.descriptionConferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldovaen_US
dc.description.abstractSummary. Study of a total of 730 patients with cirrhosis, hospitalized in care unit of IMSP SCM nr.1, during 2005–2009, established the hepatorenal syndrome (SHR) in 101 patients (14,0 %). Possible precipitating factors have been identified involved in the development of SHR: excess of diuretics, paracentesis, gastrointestinal hemorrhage, spontaneous bacterial peritonitis.en_US
dc.description.abstractActualitate. Pacienţii spitalizaţi cu ciroză hepatică avansată, în circa 80,0% din cazuri, au o scădere a perfuziei renale cu anormalităţi importante în circulaţia arterială, fiind predispuşi la apariţia sindromului hepatorenal (SHR). Scopul lucrării: aprecierea frecvenţei SHR şi a factorilor precipitanţi implicaţi în apariţia SHR la pacienţii cu ciroză hepatică, internaţi în secţiile de boli interne ale IMSP SCM nr. 1. Material şi metode. Studiul retrospectiv a fost realizat pe 730 de pacienţi cu ciroză hepatică, spitalizaţi în secţiile de boli interne, în perioada 2005-2009. Datele au fost preluate din foaia clinică de observaţie a bolnavului staţionar. Rezultate. Din numărul total de pacienţi internaţi cu ciroză hepatică, sindromul hepatorenal a fost identificat la 101 (14,0%) persoane. Boala hepatică de bază a fost ciroza hepatică de etiologie diversă: virală – 48 (48,0%) cazuri; etanolică – 8 (8,0%); de etiologie neidentificată – 44 (44,0%) cazuri. La pacienţii examinaţi s-au constatat modificări ale creatininei şi ureei serice, care au confirmat prezenţa disfuncţiei renale. În funcţie de severitatea disfuncţiei renale, pacienţii au fost devizaţi în 2 loturi: I lot cu creatinina serică crescută >2,5mg/dl -14 (13,5%) cazuri, ureea serică >15 mmol/l – 14 (13,5%) cazuri; lotul II creatinina serică 1,0-2,5 mg/dl – 87 (86,5%) cazuri, ureea serică 8,3–15 mmol/l – 87 (86,5%) cazuri. Cantitatea de sodium seric la toţi pacienţii din studiu a fost înregistrată sub limitele parametrilor normali ≤132 mmol/l. Monitorizarea diurezei în timp de 24 de ore a stabilit oligoanurie, în limitele 300-500 ml urină. Pacienţii au fost analizaţi şi încadraţi în tipul respectiv de disfuncţie renală conform criteriilor Internaţional Ascites Club. Din cei 101 bolnavi diagnosticaţi cu SHR, 14 (13,5%) s-au încadrat în tipul I SHR şi 87 (86,5%) – în tipul II SHR. Au fost identificaţi posibilii factori precipitanţi implicaţi în apariţia disfuncţiei renale: tratamentul intempensiv cu diuretice – 27 cazuri; paracenteza în volume exagerate – 14 cazuri; hemoragia digestivă – 17 cazuri; diverse infecţii bacteriene (inclusiv peritonita bacteriană spontană) – 21 cazuri; factori neidentificaţi – 22 cazuri. Concluzii. Sindromul hepatorenal a fost identificat în 14,0% cazuri din numărul total de pacienţi (730) spitalizaţi cu ciroză hepatică în perioada 2005- 2009. Factorii precipitanţi ca: tratamentul excesiv cu diuretice, infecţiile bacteriene, paracenteza şi hemoragia digestivă superioară au avut o contribuţie importantă în dezvoltarea SHR.en_US
dc.language.isoroen_US
dc.publisherAsociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldovaen_US
dc.relation.ispartofSănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldovaen_US
dc.titleFrecvenţa sindromului hepatorenal la pacienţii spitalizaţi cu ciroză hepaticăen_US
dc.typeOtheren_US
Appears in Collections:Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 2 (2) / 2011

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
FRECVENTA_SINDROMULUI_HEPATORENAL_LA.pdf83.63 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback