DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Dumitraș, Tatiana | |
dc.contributor.author | Guţu-Bahov, Cornelia | |
dc.contributor.author | Matcovschi, Sergiu | |
dc.contributor.author | Dumitraș, Grigore | |
dc.contributor.author | Cotelnic, Anatolie | |
dc.date.accessioned | 2019-06-21T12:56:09Z | - |
dc.date.available | 2019-06-21T12:56:09Z | - |
dc.date.issued | 2017 | |
dc.identifier.isbn | 616-002.3-074 | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/1631 | - |
dc.description | Disciplina de sinteze clinice, Departamentul Medicină Internă şi Catedra Anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, USMF ”Nicolae Testemiţanu” | en_US |
dc.description.abstract | Introducere
În pofida progreselor înregistrate în medicina modernă, problema diagnosticului diferenţial al unei infecţii bacteriene severe cu o infecţie virală, tumoare, afecţiune de sistem a ţesutului conjunctiv capătă o amploare tot mai mare. Importanţa problemei este amplificată de dificultăţile existente în diagnosticul sepsisului – unei afecţiuni grave, care prezintă interes pentru medici de toate specialităţile.
Metodele tradiţionale de diagnostic pentru infecţia bacteriană severă include hemocultura, urocultura, cultura din lichidul cefalorahidian, sau din probe de lavaj bronşic şi, obţinerea rezultatului durează, de regulă, 4-5 zile. Din păcate, simptomele clinice se manifestă în absenţa unei culturi pozitive în peste jumătate de cazuri. Semnele clinice tradiţionale de infecţie şi testele de laborator de rutină pentru sepsis, cum ar fi proteina C reactiva sau numărul de leucocite, sunt frecvent lipsite de precizie diagnostică, iar cele mai multe citokine proinflamatorii clasice, cum ar fi TNF-α, IL-1β, sau IL-6, sunt crescute pentru o perioada de timp scurt.
O serie de studii europene şi nord americane au demonstrat clar că iniţierea precoce a antibioterapiei adecvate reduce mortalitatea prin infecţii bacteriene. Pe de altă parte, durata mai lungă a antibioterapiei decât este necesar, poate produce reacţii adverse şi să contribuie la antibiorezistenţă. Astfel apare necesitatea de a găsi un marker biochimic, care ar maximiza detectarea timpurie, ar determina gradul de severitate, ar prognoza evoluţia infecţiilor severe şi ar permite monitorizarea tratamentului antibacterian. Parametrul cautăt trebuie să fie specific şi sensibil, uşor măsurabil şi să necesite puţin timp pentru a obţine rezultatul.
La etapa actuală tuturor cerinţelor de mai sus corespunde testul de determinare serică a procalcitoninei. De la introducerea sa in practica clinică in Europa de Vest începând cu anul 2000, a fost obţinut un progres real în diagnosticarea şi monitorizarea infecţiilor bacteriene şi a sepsisului.
Luând în consideraţie faptul că colaboratorii clinicilor universitare (Anesteziologie şi Reanimatologie şi Disciplina de Sinteze clinice) sunt printre primii ce au aplicat în practica clinică testul de procalcitonină în Republica Moldova, considerăm oportună sistematizarea datelor din literatura medicală despre utilizarea clinico-diagnostică a procalcitoninei şi prezentarea acestora prin prisma propriei experienţe. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | CEP Medicina | en_US |
dc.subject | Procalcitonin | en_US |
dc.subject | Treatment | en_US |
dc.subject.mesh | Diagnosis | en_US |
dc.title | Procalcitonina: Elaborare metodică | en_US |
dc.type | Article | en_US |
Appears in Collections: | MANUALE ȘI MATERIALE DIDACTICE
|