Corelaţia dintre examenul citomorfologic și cel patohistologic în displazia de col uterin

Abstract

Introducere. O problemă comună în diagnosticarea stărilor precanceroase şi a cancerului de col uterin prin examene citologice și histologice este interpretarea, în mare parte subiectivă, rezultatelor. Scopul lucrării a fost de a compara între ele metodele citomorfologică și patohistologică de diagnostic al leziunilor-precursor şi a cancerului de col uterin, de a estima capacitatea descriptivă a diferitor tehnici de colorare a probelor citomorfologice. Material și metode. Studiul a inclus 960 de paciente cu vârsta cuprinsă între 17-67 de ani, consultate (clinic, colposcopie, examinare citomorfologică şi patohistologică) la Centrul de Medicină Reconstructivă și Reabilitare din Odessa. Frotiurile preparate obişnuit, colorate după Papanicolau și Romanovski. Conform indicațiilor medicale, a fost efectuată biopsia de col uterin sau conizarea electrică, cu examinarea patohistologică ulterioară a probelor. Diagnosticele citologic şi histopatologic au fost, apoi, confruntate. Rezultate. Studiul a demonstrat că testul Papanicolau are o sensibilitate diagnostică semnificativ mai mare decât examenul citologic, coloraţie Romanovski. Cauzele cele mai frecvente ale rezultatelor fals-negative au fost induse de fenomenul Koss. Concluzii. (1) Testul Papanicolau, comparativ cu coloraţia Romanovski, are o sensibilitate sporită în depistarea modificărilor asociate cu infecția cu virusul papilomului uman şi a stadiilor de manifestare a discariozei (81,2% vs. 78,1%, respectiv). (2) În cazul cervicitei cronice manifeste şi a koilocitozei, examenul citomorfologic arată un stadiu inferior de displazie tisulară, decât este în realitate. (3) Rezultatele fals-negative ale examenului patomorfologic, în cadrul instituţiilor de nivel III, ar putea fi identificate prin examinarea repetată a probelor citomorfologice, colectate în trecut.

Introduction. The common problem in diagnostics of uterine cervical cancer is the difference in interpretation of the specimen using cytological and histological methods. The goal of this work was to perform the comparison of cytomorphological and pathohistological methods of diagnostics of precancer and cancer pathology of uterine cervix, estimation of informative capabilities of various types of staining of cytomorphological specimens. Material and methods. During the study, 960 patients aged from 17 to 67 years underwent diagnostic procedures in the Center of reconstructive and rehabilitation medicine. The procedures included clinical examination, colposcopy, and smears prepared using standard technique and stained after Papanicolau and Romanovski method. Afterwards, by medical indications, target biopsies of uterine cervix or electric conization with consequent pathohistologic examination of the uterine cervix material were performed, with subsequent histological investigation of acquired material. Final cytological and histopathological diagnoses were compared. Results. The study showed that staining after Papanicolau method increases the effectiveness of cytological investigation compared to staining after Romanovski method. Causes of false negative results were studied and found to be related to the Koss phenomenon. Conclusion. (1) Papanicolau staining of the smears is recommended for improvement of positive detection of pathologic changes in cervical epithelium associated to human papilloma virus changes and dyskaryosis stage (81.2% and 78.1% respectively). (2) In patients with chronic cervicitis and koilocytosis, cytomorphological exam shows an inferior degree of dysplasia than in reality. (3) False negative results of pathomorphological investigation, made at level III institutions, can be identified by reviewing previous cytological specimen.