USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/24616
Full metadata record
DC FieldValueLanguage
dc.contributor.authorBersan, Alina
dc.date.accessioned2022-12-15T12:50:28Z
dc.date.accessioned2023-06-19T13:37:50Z
dc.date.available2022-12-15T12:50:28Z
dc.date.available2023-06-19T13:37:50Z
dc.date.issued2022
dc.identifier.citationBERSAN, Alina. Impactul pandemiei COVID-19 în incidența infecției cu Clostridioides difficile = Impact of the COVID-19 pandemic on the incidence of Clostridiodes difficile infection. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2022, vol. 29(3), Anexa 1, p. 167. ISSN 2345-1467.en_US
dc.identifier.issn2345-1467
dc.identifier.urihttps://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/MJHS_29_3_2022_anexa_.pdf
dc.identifier.urihttp://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24616
dc.description.abstractIntroducere. În urma alterării microbiomului, cauzat de folosirea antibioticelor pentru sindrom de detresă respiratorie acută, din cadrul infecții cu virus SARS-CoV-2, una din complicații este infecția cu Clostridioides difficile (C. difficile). Scopul studiului. Analiza surselor moderne privind impactul pandemiei COVID-19 în incidența infecției cu C. difficile. Materialele și metode. Prin intermediului platformei Pub Med în perioada 2020-2022 au fost identificate 160 de studii, folosind cuvintele-cheie: infecția SARS-CoV-2 și infecția C.difficile. In care 50 de studii cu text complet evaluate ca eligibile și calitative. Criteriile de includerea: studiile ce vizează epidemiologia, fiziopatologia, tabloul clinic, factori de risc. Rezultate. Alterarea florei intestinale în COVID-19 cauzează dezvoltarea infecției C. difficile. Dezvoltarea „disbiozei intestinale” este consecința infecției cu virus SARSCoV-2 (creșterea numărului bacteriilor oportuniste, așa ca Coprobacillus, și diminuarea numărului microorganismelor comensale - Bacteroides dorei). Folosirea excesivă a antibioticelor în sindrom de detresă respiratorie acută COVID-19 este factorul de risc principal în dezvoltarea infecții C. di fficile. Vârsta înaintată, comorbidități (insuficiența cardiacă, diabet zaharat, cancer, obezitate), stări de imunodeficiență și spitalizarea de lungă durată sunt condiții predispozante pentru infecția C. difficile. Concluzii. Infecția C. difficile reprezintă o complicație a infecției COVID-19, în special la pacienți cu comorbidități și cei care au administrat excesiv antibioticele.en_US
dc.description.abstractBackground. Following microbiome alteration caused by the use of antibiotics for acute respiratory distress syndrome in SARS-CoV-2 infection, one of the complications is Clostridiodes difficile (C. difficile) infection. Objective of the study. To review current sources on the impact of the COVID-19 pandemic on the incidence of C. difficile infection. Material and Methods. One hundred sixty studies were identified through the PubMed platform in the period 2020-2022 using the keywords „SARS-CoV-2 infection” and „C. difficile” infection. Fifty full-text studies were assessed as eligible and qualitative, which corresponds with inclusion criteria (epidemiological study, research that include pathophysiology, clinical manifestations, and risk factors). Results. C. difficile infection was caused by alteration of fecal microbiota composition. The development of „intestinal dysbiosis” was a consequence of SARS-CoV-2 infection (enrichment of opportunistic pathogens, such as Coprobacillus, and depletion of beneficial commensals- Bacteroides dorei). Overuse of antibiotics in acute respiratory distress syndrome COVID-19 have been the main risk factor in the development of C. difficile infections. The risk factors for C. difficile include age, antibiotic exposure, comorbid conditions (heart failure, diabetes, cancer, and obesity), immunodeficiency states, and long-term hospitalization. Conclusion. C. difficile infection was considered as one of complication of COVID-19 infection, especially in patients with comorbidities and those who overused antibiotics.en_US
dc.publisherInstituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldovaen_US
dc.relation.ispartofRevista de Științe ale Sănătății din Moldova: Moldovan Journal of Health Sciences: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 19-21 octombrie 2022, Chișinău, Republica Moldovaen_US
dc.subjectSARS-CoV-2en_US
dc.subjectCOVID-19en_US
dc.subjectCen_US
dc.subjectdifficile infectionen_US
dc.subjectrisk factorsen_US
dc.titleImpactul pandemiei COVID-19 în incidența infecției cu Clostridioides difficileen_US
dc.title.alternativeImpact of the COVID-19 pandemic on the incidence of Clostridiodes difficile infectionen_US
dc.typeAbstracten_US
Appears in Collections:Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2022 nr. 3(29) Anexa 1

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
MJHS_29_3_2022_A_p167.pdf154.53 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback