|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 7. ȘCOALA DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ / SCHOOL OF PUBLIC HEALTH MANAGEMENT
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective. In Memoriam Eugen Popușoi
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/25308
Title: | Cunoștințe, atitudini și practici ale femeilor referitor la menopauză |
Authors: | Pavelescu, Livia |
Keywords: | menopauză;sindromul climacteric;managementul perioadei climacterice |
Issue Date: | 2021 |
Publisher: | Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Școala de Management în Sănătate Publică |
Citation: | PAVELESCU, Livia. Cunoștințe, atitudini și practici ale femeilor referitor la menopauză. In: Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective: In Memoriam Eugen Popușoi: materialele conf., ed. a 16-a, 20-22 septembrie 2021. Chişinău: Medicina, 2021, pp. 39-41. ISBN 978-9975-82-211-4. |
Abstract: | Scopul: Aprecierea nivelului de cunoștințe, atitudini si practici ale femeilor cu privire la
menopauză pentru elaborarea setului de recomandări privind conduita în această perioadă.
Obiectivele: Analiza practicilor naționale și internaționale în domeniul gestionării
perioadei de menopauză; evaluarea cunoștințelor, atitudinilor si practicilor femeilor în contextul
conștientizării de către ele a menopauzei; evaluarea opiniilor medicilor ce țin de cunoștințele,
atitudinile și practicile femeilor cu privire la menopauză; elaborarea recomandărilor privind
conduita perioadei de menopauză.
Materiale și metode: Tipul de studiu – transversal, descriptiv cu elemente analitice,
efectuat prin chestionarea a 384 de femei cu vârsta cuprinsă între 40-60 de ani, cetățeni ai Republicii Moldova în perioada aprilie-mai 2020. Chestionarul a fost realizat prin intervievare
față în față. Metodele studiului – analiză și evaluare a referințelor bibliografice, istorică,
sociologică, epidemiologică, statistică (de transfer al datelor, comparativă, grafică).
Rezultate obținute: 85,2 % din respondente au declarat că au simptome asociate
menopauzei, dintre care 30,2 % nu au consultat un specialist, iar 28,9 % au apelat la un medic în
această privință. Cele mai frecvente simptome ale menopauzei au fost bufeurile de căldură sau
episoade de transpirație, senzație de sufocare, roșeața feței întâlnite la 90,9 %, urmate de
scăderea libidoului (88,3 %) starea depresivă și schimbările bruște de dispoziție (86,7 %) și
uscăciunea vaginală (85,7 %). Cea mai frecventă adresabilitate pe acest motiv a fost la medicul
de familie (32,7 %), urmată de neurolog (5,9 %), ginecolog (5,6 %). Femeile cu vârsta de 51-55
și 56-60 de ani au avut o rată mult mai înaltă a simptomelor de menopauză, comparativ cu vârsta
40-45 de ani (OR=26,6, IC 95 %: 6.452-109.661, p=0,000 și, respectiv, OR=43.400, IC 95 %:
5.054-372.705, p=0.001). Iar vârsta de 55-60 de ani s-a asociat puternic cu statutul
postmenopauzal (absența simptomelor) comparativ cu vârsta tânără (40-45 de ani) (OR=73.5, IC
95 %: 7.419-728.194, p<0.001). În proporție de 96,1 %, femeile au cunoștințe despre această
perioadă, dintre care 25,9 % au declarat un nivel suficient, 40,9 % – s-au considerat insuficient
de informate și 33,2 % nu puteau aprecia gradul de cunoaștere a acestui subiect. Totodată, 265
(69,2 %) au declarat necesitatea cunoștințelor suplimentare. Sursele de informare au fost mama
sau bunica (58,9 %), internetul (29,7 %), școala (28,6 %), cărțile, revistele (26,8 %), medicul
(26,6 %) și mai puțin de la TV sau radio (17,4 %). Respondentele cu studii gimnaziale s-au
informat mult mai frecvent din școală comparativ cu cele care au absolvit studiile liceale, medii
și superioare (OR =0.189, IC 95 %: 0.056-0.637 , p=0.007; OR=0.132, IC 95 %: 0.038-0.462 ,
p=0.002, și respectiv OR=0.263, IC 95 %: 0.072-0.959 , p=0.043).
Au considerat menopauza drept perioada fără menstruații 63,3 % dintre respondente, 43,8
% – un fenomen firesc, 42,7 % – o perioada fără de grijă a contracepției, 32 % și, respectiv, 26,3
% – cu îmbătrânirea și senzația că nu mai sunt femei. O atitudine pozitivă și negativă a fost
manifestată de 89 (23,2 %) și respectiv 86 femei (22,4 %). Femeile din mediul urban (OR=3.037,
IC 95 %: 1.036-8.905, p=0.043) și cele cu nivel educațional mai scăzut au identificat menopauza
cu un fenomen pozitiv mai frecvent (OR pentru studiile superioare raportat la studiile gimnaziale
= 0.098, IC 95 %: 0.01-0.449, p=0003). Jumătate din respondenți (218 persoane; 56,8 %) au
menționat că ar urma un tratament de substituție hormonală dacă acesta ar fi gratuit, 153 (39,8
%) ar refuza această terapie, iar 11 (2,9 %) urmează acest tratament oricum. Concluzii: În urma studiului s-a evidențiat o importantă problemă legată de sursa de
informare, precum și de gradul de conștientizare a simptomelor și patologiilor asociate
menopauzei; lipsa informării adecvate este responsabilă de reticența față de terapia hormonală
menopauzală de substituție; informarea corectă despre menopauză poate ajuta femeile să aibă
așteptări mai realiste cu privire la această perioadă și să facă alegeri mai bune între opțiunile de
tratament pentru simptomele ei. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective. In Memoriam Eugen Popușoi: Materialele conferinței, 20-22 septembrie 2021 |
URI: | https://sph.md/wp-content/uploads/2021/09/BROSURA_Managementul-sanatatii_-2021_SITE.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/25308 |
ISBN: | 978-9975-82-211-4 |
Appears in Collections: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective. In Memoriam Eugen Popușoi
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|