Toxiinfecțiile alimentare în municipiul Chișinău în etapa actuală

Abstract

În pofida progreselor esențiale din domeniul medical și din cel al tehnologiilor alimentare, toxiinfecțiile alimentare (TIA) continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică. Potrivit OMS, anual circa 1,5 miliarde de oameni suferă de intoxicații alimentare, 2,2 milioane dintre aceștia mor, inclusiv 1,8 milioane copii. În țările dezvoltate, în fiecare an, aproape 30% din locuitori se îmbolnăvesc din cauza consumului de alimente contaminate cu microorganisme. Scopul cercetării a constat în evaluarea tendințelor contemporane de manifestare a procesului epidemic în infecțiile diareice acute, asociate cu consumarea produselor alimentare, înregistrate în municipiul Chișinău, în anii 2002-2018.Materiale și metode Pentru determinarea tendințelor actuale ale procesului epidemic prin toxiinfecții alimentare în mun. Chișinău în perioada 2002-2018, au fost folosite datele statistice, rapoartele de anchetare a izbucnirilor, rezultatele investigațiilor de laborator. Analiza epidemiologică a fost efectuată cu ajutorul metodelor biostatistice. Rezultate obținute În mun. Chișinău, în anii 2002-2018, bolile diareice acute legate de consumul produselor alimentare constituie circa 70%. În structura infecțiilor alimentare predomină toxiinfecțiile cauzate de agenți nedeterminați (54,6-75,0%). Diferite tipuri de salmonele provoacă îmbolnăviri în 11,8-29,6% cazuri, shigellozele – de la 2,7% până la 36,2%, iar stafilococii enterotoxici – 12,0-22,0% din toxiinfecțiile alimentare. Microorganismele condiționat patogene sunt responsabile de 29,7-56,4% cazuri, predomină Klebsiella, Proteus și Citrobacter. Procesul epidemic se manifestă preponderent sporadic și rareori prin izbucniri în grup. Focarele cu cazuri unice constituie 78,0-82,0%, cu implicarea a 2-4 persoane – 5-18%, iar 0,2-0,5% din focare le-au alcătuit izbucnirile epidemice. Ponderea izbucnirilor descifrate etiologic în anii de studiu constituie 86,6%. În structura izbucnirilor, după nosoforme, predomină salmonelozele (48,0%), shigellozele (24,0%) și toxiinfecțiile de etiologie nedeterminată (13,0%). În procesul epidemic a fost implicată mai frecvent populația adultă (56,0-62,0%), în special din mediul urban (78,0-89,0%). Până la 65,0% din TIA au apărut ca urmare a preparării, păstrării și consumării produselor în condiții casnice, circa 29% cazuri țineau de întreprinderile alimentare, majoritatea din ele fiind întreprinderi de alimentație publică (42,0-51,0%) și comerț alimentar (23,0-48,0%). Ponderea izbucnirilor înregistrate în instituțiile organizate pentru copii și întreprinderile de profil alimentar este similară, constituind 29,0%. De cele mai dese ori, ca factori de transmitere a germenilor patogeni în TIA au servit carnea și produsele din carne (22,0-54,5%), ouăle și produsele avicole (18,0-37,0%), produsele lactate (9,0-11,0%). Condițiile principale ce au dus la contaminarea produselor alimentare sunt: încălcarea proceselor tehnologice și nerespectarea igienei personale la prepararea bucatelor, implicarea persoanelor bolnave în procesele de manipulare cu alimentele, nerespectarea condițiilor de păstrare și a termenelor de valabilitate a produselor. Rezultatele monitorizării calității și inofensivității produselor alimentare conform indicatorilor sanitaro-microbiologici au demonstrat contaminarea produselor alimentare cu microorganisme, inclusiv patogene. Ponderea probelor necorespunzătoare standardelor privind indicii sanitaro-microbiologici variază în diferite perioade și constituie de la 2,6% până la 12,2%. Luând în considerație actualitatea problemei toxiinfecțiilor în sănătatea publică, din anul 2011, acest grup de patologii a fost separat ca formă nosologică independentă pentru supravegherea epidemiologică și includerea pentru raportare în documentația statistică. Discuții Problema toxiinfecțiilor alimentare rămâne actuală pentru sănătatea publică. Totodată, ponderea înaltă a toxiinfecțiilor nedescifrate indică asupra problemei existente în diagnosticare din punctul de vedere al spectrului investigațiilor de laborator, dar și în colectarea din focare a materialului patologic de la bolnavi, precum și a produselor implicate. Conform cerințelor Ordinului Ministerului Sănătății al R. Moldova nr. 385 din 12 octombrie 2007 Cu privire la aprobarea definițiilor de caz pentru supravegherea și raportarea bolilor transmisibile în Republica Moldova, sunt stabilite criteriile-standard de diagnosticare a toxiinfecțiilor alimentare. Totuși, lucrătorii medicali nu acordă importanță factorului alimentar în transmiterea infecțiilor, fapt ce conduce la diagnosticarea incorectă a cazurilor de toxiinfecții alimentare. Conștientizarea insuficientă de către populație a cauzelor apariției TIA și nivelul scăzut de deprinderi igienice sunt probleme majore ce împiedică prevenirea infecțiilor alimentare. Concluzii Așadar, măsurile de control și de răspuns privitor la prevenirea toxiinfecțiilor alimentare vor fi axate pe următoarele domenii prioritare:  Promovarea modului sănătos de viață. Crearea și implementarea programelor educaționale pentru diferite categorii de populație.  Asigurarea populației cu produse alimentare de calitate.  Educarea consumatorilor, precum și oferirea informației depline cu privire la produsele fabricate.  Influența complexă asupra determinanților legați de apariția și răspândirea toxiinfecțiilor alimentare.  Consolidarea rolului sectorului de sănătate în îmbunătățirea calității nutriției și sporirea inofensivității alimentelor.  Monitorizarea și evaluarea permanentă a situației epidemiogene și a eficacității măsurilor de prevenție.