Calitatea vieții pacienților cu stricturi biliare benigne în perioada postoperatorie

Abstract

Chirurgia reconstructivă a căilor biliare, la moment, este metoda cea mai eficientă în soluționarea stricturilor biliare benigne. O apreciere exactă și corectă a rezultatelor postoperatorii a operațiilor reconstructive este de o importanță fundamentală. Actualmente, prin cercetarea calității vieții, se face tentativa de analiză obiectivă și completă a stării de sănătate a pacienților cu stricturi biliare benigne la diferite etape postoperatorii. În prezentul studiu, prin cercetarea calității vieții noi, am încercat să dăm prioritate stării de sănătate a pacienților cu stricturi biliare benigne, atât în perioadele timpurii, cât și în cele târzii, după intervenția chirurgicală reconstructivă. În una din etapele de cercetare am utilizat un "studiu clinic controlat" pentru a determina eficacitatea noilor metode de tehnică chirurgicală, aplicate în tratamentul pacienților cu stricturi benigne ale tractului biliar. Drept instrumente pentru evaluarea calității vieții (CV) în perioada postoperatorie au fost folosite chestionare standardizate cu caracteristici generale – SF-36 și chestionarul "specializat" GSRS. Toți parametrii analizați au fost colectați cu ajutorul acestor chestionare care au fost aplicate în diferite etape de timp (preoperator, la 3, la 6, la 12 luni postoperator). Am înregistrat, pentru grupul de pacienți tratați prin tehnica inovațională de formare a hepaticojejunoanastomozelor, rezultate mult mai bune, comparativ cu cei tratați prin abordarea tehnicii clasice. Am remarcat că la etapa de 12 luni indicatorii pentru unii dintre parametri (durerea abdominală, reflux-sindromul, sindromul de constipație) în grupul cu tehnica inovativă au fost aproape de cei din grupul de control. Introducerea instrumentelor CV în practica clinică face posibilă determinarea beneficiilor noilor abordări inovatoare în managementul și tratamentul pacientului chirurgical. O analiză a simptomelor la pacienți după tratamentul chirurgical reconstructiv al stricturilor ductului biliar a fost prezentată în majoritatea cercetărilor de acest gen, unde au demonstrat o eficacitate comparabilă a cercetării CV. Pe de altă parte, calitatea vieții acestor pacienți a avut o legătură statistică cu tipul de intervenție chirurgicală reconstructivă cu perioada de recuperare și cu prognosticul privind starea de sănătate. Studiul CV asigură continuitatea gestionării pacienților, sporește eficiența observației în dispensare, în ambulatoriu, elimină diferențele interetnice în lucrul cu pacienții, permite studierea efectului diferitelor boli cronice asupra persoanelor din noile poziții, simplifică examinarea noilor abordări în tratamentul bolilor cronice. În concluzie, rezultatele cercetării au arătat necesitatea includerii chestionarelor SF-36 și GSRS în protocolul pentru evaluarea operațiilor de reconstrucție ale stricturi biliare benigne la nivel de servicii chirurgicale în Republica Moldova.

Reconstructive biliary tract surgery is now the most effective way to solve benign biliary strictures. An accurate and accurate assessment of the postoperative results of reconstructive operations is of fundamental importance. Currently, through the quality of life research, an attempt is made to fully and objectively analyze the health status of patients with benign biliary strictures at different postoperative stages. In the present study, by studying the quality of life, we have tried to prioritize the health of patients with benign biliary strictures, both in early and late after the reconstructive surgery. At one of our research stages, we used a "controlled clinical trial" to determine the efficacy of new surgical techniques applied to the treatment of patients with benign biliary tract strictures. As standard tools for life quality of life assessment (QoL) in the postoperative period, standardized questionnaires with general characteristics were used – SF-36 and GSRS "specialized" questionnaire. All parameters analyzed were collected using these questionnaires, which were applied at different stages of time (preoperative, 3, 6, 12 months postoperatively). We recorded a much better outcome for the patient group treated with the innovative hepaticojejunjunoanastomosis technique compared to those treated with the classical technical approach. We noted at the 12-month stage the indicators for some of the parameters (abdominal pain, reflux-syndrome, constipation syndrome) in the group with innovative technique were close to those in the control group. The introduction of QoL tools into clinical practice makes it possible to determine the benefits of new innovative approaches in the management and treatment of the surgical patient. An analysis of symptoms in patients after the reconstructive surgical treatment of bile duct strictures was presented in most of these studies, where they demonstrated a comparable efficacy of QoL research. On the other hand, the quality of life of these patients had a statistical connection of the type of reconstructive surgery with the recovery period and with the prognosis regarding the state of health. The QoL study ensures the continuity of patient management, increases the outpatient efficacy, eliminates interethnic differences in working with patients, allows to study the effect of various chronic diseases on people in new positions, and simplifies the examination of new approaches in the treatment of chronic diseases. In conclusion, the results of the research have shown the need to include the SF-36 and GSRS questionnaires in the protocol for the evaluation of reconstruction operations for benign biliary strictures at the level of surgical services in the Republic of Moldova.