DSpace Community:

Growth patterns in Duchenne muscular dystrophy

2026-06-04T07:34:52Z

Title: Growth patterns in Duchenne muscular dystrophy Authors: Rodoman, Iulia; Sacara, Victoria; Palii, Ina Abstract: Introduction. Duchenne muscular dystrophy (DMD) is a genetic disorder that significantly affects growth and development, characterised by progressive degeneration of skeletal and cardiac muscles, typically beginning in early childhood, between 2 and 5 years old. Purpose of the study. To assess longitudinal growth parameters (height, weight, BMI) in children with genetically confirmed DMD compared with healthy age- and sex-matched controls. Materials and methods. A total of 100 children were included: 50 with DMD and 50 controls. Anthropometric data were collected at 3 follow-up visits over a 12-month period and analysed using Microsoft Excel (Office 365) and StatTech v.4.6.3. Results. Children with DMD exhibited impaired growth compared with controls: lower height (median 1.25 m [1.10–1.44] vs 1.56 m [1.37–1.68]; p<0.001), lower height z-score (−0.95±1.57 vs 0.42±1.41; p<0.001), and lower height percentile (16.0 vs 63.7; p<0.001). Body weight was also lower (27.7 kg [18.5–34.0] vs 46.0 kg [29.3–58.0]; p<0.001), with reduced weight z-score (−0.61 vs 0.57; p=0.003) and percentile (26.9 vs 71.6; p=0.003). BMI was lower in the DMD group (15.9 vs 18.4 kg/m2 ; p=0.007), whereas BMI z-scores and percentiles did not differ significantly (p>0.05). Growth velocity declined over time (height increase of 0.03 m from Visit 1 to Visit 2 vs 0.01 m from Visit 2 to Visit 3; p<0.01). Among patients with DMD stratified by duration of deflazacort treatment, the >12-month subgroup showed the greatest growth gains, although differences between subgroups were not statistically significant. Conclusions. Children with DMD had a delayed growth compared with their peers, with progressive slowing over time. Regular auxological monitoring is essential, and further studies are needed to clarify the effects of corticosteroid therapy.; Introducere. Distrofia musculară Duchenne (DMD) este o afecțiune genetică cu impact major asupra creșterii, provocând degenerarea progresivă a mușchilor scheletici și cardiaci, care debutează în copilăria timpurie – la 2-5 ani. Scopul. Evaluarea longitudinală a creșterii (înălțime, greutate și IMC) la copiii cu DMD comparativ cu martori sănătoși, potriviți după vârstă și sex. Materiale și metode. Studiul a inclus 100 copii: 50 pacienți cu DMD și 50 martori. Datele antropometrice au fost colectate la 3 vizite pe parcursul a 12 luni și analizate cu Office365 Excel și StatTech v.4.6.3. Rezultate. Comparativ cu lotul martor, copiii cu DMD au prezentat creștere semnificativ afectată: talie mai mică (mediana 1,25 m [1,10–1,44] vs 1,56 m [1,37–1,68]; p<0.001), scor z al taliei mai redus (−0,95±1,57 vs 0,42±1,41; p<0.001) și percentilă mai joasă (16,0 vs 63,7; p<0.001). Greutatea a fost, de asemenea, mai mică (27,7 kg [18,5–34,0] vs 46,0 kg [29,3–58,0]; p<0,001), cu scor z redus (−0,61 vs 0,57; p=0.003) și percentilă inferioară (26,9 vs 71,6; p=0.003). IMC a fost mai mic la DMD (15,9 vs 18,4 kg/m2 ; p=0.007), însă scorurile z/percentilele IMC nu au diferit (p>0.05). Viteza de creștere s-a redus (0,03 m V1–V2 vs 0,01 m V2–V3; p<0,01). Subgrupul cu durata de tratament cu deflazacort >12 luni a înregistrat cele mai mari îmbunătățiri, deși diferențele între subgrupuri nu au atins semnificație statistică. Concluzii. Copiii cu DMD prezintă întârziere de creștere comparativ cu semenii, cu încetinire progresivă în timp. Monitorizarea auxologică regulată este esențială, iar studiile suplimentare sunt necesare pentru clarificarea efectului corticosteroizilor

Informed consent: challenges and perspectives of patients and healthcare providers in Georgia

2026-06-04T07:24:33Z

Title: Informed consent: challenges and perspectives of patients and healthcare providers in Georgia Authors: Gongladze, Nino; Pitskhelauri, Nato Abstract: Introduction. The informed consent process is crucial in ensuring patient autonomy and ethical medical practice. The study aimed to assess understanding, experiences, and perceptions of informed consent among hospital personnel and the general population in Georgia, and to identify key challenges in its implementation. Materials and methods. Two structured questionnaires were developed, one targeting healthcare professionals and the other the general population. The surveys explored respondents’ knowledge, experiences, and opinions on informed consent. Data were analyzed to identify key topics and areas for improvement in the process. Results. Among the general population, 68.8% reported receiving the informed consent form before medical services, while only 50.2% were informed of their right to accept or decline it. Nearly half (48.3%) reported misunderstandings of information provided by doctors. For hospital personnel, while there was unanimous agreement on the necessity of obtaining informed consent before procedures, only 59.3% demonstrated full understanding of required consent content, and only 10.2% correctly identified who else can sign the consent form. Notably, only 6.8% comprehended the nuances of verbal consent. Conclusions. Significant gaps persist in the informed consent process in Georgia, including communication barriers, time constraints, and inconsistent understanding among patients and providers. Enhanced training, clear communication strategies, standardized practices, and the integration of technology are recommended to improve the informed consent process.; Introducere. Consimțământul informat este esențial pentru asigurarea autonomiei pacientului și a unei practici medicale etice. Acest studiu investighează perspectivele și experiențele personalului spitalicesc și ale populației generale din Georgia, cu privire la procesul de consimțământ informat. Materiale și metode. Au fost aplicate două chestionare structurate, unul destinat personalului medical și altul – populației generale. Studiul a explorat cunoștințele, experiențele și opiniile respondenților despre consimțământul informat. Datele au fost analizate pentru a identifica subiectele-cheie și domeniile care necesită ameliorări în acest proces. Rezultate. 68,8% din populația generală, au raportat că li s-a oferit formularul de consimțământ informat înainte de a primi servicii medicale, și doar 50,2% au fost informați despre dreptul lor de a accepta sau de a refuza acest consimțământ. Aproape jumătate (48,3%) s-au confruntat cu neclarități. În cazul personalului spitalicesc, deși toți au fost de acord cu necesitatea obținerii consimțământului informat înainte de proceduri, doar 59,3% au înțeles complet informațiile necesare ce trebuie incluse în formularul de consimțământ, și doar 10,2% dintre respondenți au identificat corect un alt semnatar al formularului. Este de remarcat că, doar 6,8% au înțeles specificul consimțământului verbal. Concluzii. Studiul evidențiază lacune și provocări semnificative ale consimțământului informat din Georgia, inclusiv bariere de comunicare, constrângeri de timp și niveluri variabile de înțelegere atât în rândul pacienților, cât și al furnizorilor. Se recomandă îmbunătățirea formării, implementarea unor strategii clare de comunicare, standardizarea practicilor, campanii de informare publică și integrarea tehnologiei, pentru a optimiza procesul de consimțământ informat.

Radon risk communication, awareness and perception: results of a national public opinion survey in the Republic of Moldova

2026-06-04T07:25:16Z

Title: Radon risk communication, awareness and perception: results of a national public opinion survey in the Republic of Moldova Authors: Corețchi, Liuba; Overcenco, Ala; Ababii, Aurelia; Gîncu, Mariana; Capatîna, Angela Abstract: Introduction. Radon is a naturally occurring radioactive gas, recognized as a leading cause of lung cancer among non-smokers. The level of public radon awareness remains low in many countries. The study presents the results of a public opinion survey in the Republic of Moldova within the IAEA STEAM Project (RER9153), aiming to assess public awareness, risk perception, and willingness to undertake radon mitigation measures. Materials and methods. A structured questionnaire was administered to 391 adults across 20 districts and 2 municipalities during December 2020–February 2021. Statistical analysis was used to assess associations among radon knowledge levels and socio-demographic variables. Results. Showed that 75.4% of respondents knew little or nothing about radon, although 64.5% considered home radon testing a priority. More than half were unaware of how testing is performed, and approximately 30% believed that ventilation could replace testing. While 84.9% correctly linked radon to lung cancer, many associated it with unrelated diseases. Family doctors and public health institutions were the most trusted sources but were rarely used, whereas the internet and social media were frequently used but were less trusted. Radon was perceived as posing a lower risk than nuclear accidents and food contamination. Conclusions. The findings revealed significant knowledge gaps and misconceptions among communities, underscoring the need for targeted, evidence-based risk communication strategies using trusted healthcare channels to promote awareness and action regarding indoor radon exposure.; Introducere. Radonul este un gaz radioactiv natural, recunoscut, la nivel internațional, drept una dintre principalele cauze majore ale cancerului bronhopulmonar în rândul nefumătorilor. În pofida celor menționate, nivelul de informare a populației cu privire la riscurile asociate expunerii la radon rămâne redus în numeroase țări. Studiul prezintă rezultatele unui sondaj de opinie publică, realizat în Republica Moldova, în cadrul Proiectului STEAM (RER9153) al AIEA, având ca scop evaluarea nivelului de informare a populației privind expunerea la radon, a percepției riscului și a disponibilității populației de a aplica măsuri de prevenție. Materiale și metode. Un chestionar structurat a fost propus unui eșantion de 391 de persoane adulte din 20 de raioane și 2 municipii, în perioada decembrie 2020 – februarie 2021. În vederea evaluării asocierilor dintre nivelul de cunoștințe despre radon și variabilele socio-demografice, s-a efectuat analiza statistică a datelor. Rezultate. Rezultatele au demonstrat că 75,4% dintre respondenți posedau puține informații sau nu știau nimic despre radon, deși 64,5% considerau testarea locuinței la radon drept o prioritate. Majoritatea nu cunoșteau metodele de testare, iar aproximativ 30% au considerat, în mod eronat, că aerisirea locuinței poate substitui testarea. Deși, 84,9% dintre subiecți au asociat corect expunerea la radon cu riscul de cancer bronhopulmonar, au fost raportate și asocieri greșite cu alte afecțiuni. Medicii de familie și instituțiile de sănătate publică au fost considerate drept cele mai credibile surse de informare, dar la care s-a apelat în rare cazuri. În ansamblu, radonul a fost perceput ca un risc mai redus, comparativ cu accidentele nucleare sau contaminarea alimentelor cu radionuclizi. Concluzii. Constatările studiului evidențiază lacune semnificative la nivel de cunoștințe ale populației vizând radonul și relevă necesitatea aplicării unor strategii mai eficiente de comunicare a riscului pe care îl prezintă acesta, prin canale credibile din domeniul sănătății publice.

Global seroprevalence of anti-HEV IgG and IgM antibodies among pregnant women: a systematic review and meta-analysis

2026-06-04T06:51:13Z

Title: Global seroprevalence of anti-HEV IgG and IgM antibodies among pregnant women: a systematic review and meta-analysis Authors: Sajin, Octavian; Țurcanu, Adela; Guțu, Veaceslav; Iziumov, Nina; Blaj, Valentina Abstract: Introduction. Hepatitis E virus (HEV) represents a significant public health concern during pregnancy, being associated with severe maternal and fetal complications. This meta-analysis aimed to estimate the global seroprevalence of anti-HEV IgG and IgM antibodies among pregnant women. Materials and methods. A systematic review and meta-analysis were conducted in accordance with PRISMA guidelines. Observational studies were identified in PubMed, Scopus, and Web of Science. Pooled seroprevalence estimates were calculated using a random-effects model. Heterogeneity was assessed using Cochran’s Q and the I2 statistic, while publication bias was evaluated by funnel plots and Egger’s regression test. Results. Thirty studies from diverse geographic regions were included. The pooled global seroprevalence of anti-HEV IgG was 11.76% (95% CI: 9.45–14.54), indicating widespread prior exposure. Anti-HEV IgM seroprevalence, reflecting recent infection, was 1.07% (95% CI: 0.61–1.86). Substantial heterogeneity was observed for both markers (I2 > 95%), reflecting marked regional variability. No statistically significant small-study effects were detected by Egger’s regression (p > 0.05). Conclusions. HEV exposure among pregnant women is common globally, with pronounced regional differences, whereas recent infection appears relatively rare at the global level. These findings highlight the need for region-specific surveillance, improved diagnostic standardization, and targeted preventive strategies to reduce HEV-related risks during pregnancy.; Introducere. Virusul hepatitei E (HEV) reprezintă o problemă importantă de sănătate publică în timpul sarcinii, fiind asociat cu complicații materne și fetale severe. Scopul acestei meta-analize a fost estimarea seroprevalenței globale a anticorpilor anti-HEV IgG și IgM la femeile însărcinate. Materiale și metode. A fost realizată o revizuire sistematică și o meta-analiză conform ghidului PRISMA. Studiile observaționale au fost identificate în PubMed, Scopus și Web of Science. Seroprevalențele combinate au fost calculate utilizând un model cu efecte aleatorii. Heterogenitatea a fost evaluată prin testul Q al lui Cochran și indicele I2 , iar biasul de publicare prin funnel plots și testul Egger. Rezultate. Au fost incluse 30 de studii din regiuni geografice diverse. Seroprevalența globală combinată anti-HEV IgG a fost de 11,76% (IC 95%: 9,45–14,54), indicând o expunere larg răspândită. Seroprevalența anti-HEV IgM a fost de 1,07% (IC 95%: 0,61–1,86). Heterogenitatea a fost foarte ridicată pentru ambii markeri (I2 > 95%). Nu a fost identificat un bias de publicare semnificativ. Concluzii. Expunerea la VHE în rândul femeilor însărcinate este frecventă la nivel global, cu variații regionale importante, în timp ce infecția recentă este relativ rară. Rezultatele subliniază necesitatea unor strategii de supraveghere și prevenție adaptate contextului regional.