COVID-19: aspecte fundamentale http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/11430 2026-04-12T21:07:16Z 2026-04-12T21:07:16Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16151 2023-04-23T17:42:33Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2020, Vol. 23(1) Abstract: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Description: Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova

2020-01-01T00:00:00Z Groppa, Stanislav Zota, Eremei Chiosa, Vitalie Gasnaş, Alexandru Ciobanu, Natalia Vataman, Anatolie Ciolac, Dumitru Munteanu, Cristina Leahu, Pavel Catereniuc, Daniela Condratiuc, Elena Efremova, Daniela Crivorucica, Igor Aftene, Daniela Glavan, Danu Bălănuţă, Tatiana Belitei, Doina Ropot, Doina http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/11445 2023-04-23T17:42:29Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Patologia neurologică în contextul pandemiei SARS-CoV-2 Authors: Groppa, Stanislav; Zota, Eremei; Chiosa, Vitalie; Gasnaş, Alexandru; Ciobanu, Natalia; Vataman, Anatolie; Ciolac, Dumitru; Munteanu, Cristina; Leahu, Pavel; Catereniuc, Daniela; Condratiuc, Elena; Efremova, Daniela; Crivorucica, Igor; Aftene, Daniela; Glavan, Danu; Bălănuţă, Tatiana; Belitei, Doina; Ropot, Doina Abstract: Rezumat Introducere. Studiile clinice şi experimentale au arătat că familia Coronaviridae are un anumit tropism pentru sistemul nervos central. Cele mai întâlnite simptome neurologice de natură centrală sunt ameţelile şi cefaleea, iar de natură periferică – afectarea gustului (ageuzie) şi a mirosului (hipo-/anosmie). Pacienţii cu o evoluţie mai gravă a bolii sunt mai susceptibili să dezvolte simptome neurologice, decât pacienţii cu boală uşoară sau moderată. Printre complicaţiile neurologice observate la pacienţii cu COVID-19 se numără accidentul vascular cerebral, sindromul Guillian-Barre, mielita transversă acută, encefalita acută, miopatiile, rabdomioliza, sepsisul şi vasculitele. Material şi metode. Studiu de tip revistă narativă de literatură. Căutare bibliografică în baza de date PubMed şi Google Scholar, aplicând cuvintele cheie: „SARS-CoV-2”, „ COVID-19”, „neurology”, „neurological”, „manifestations” şi „complications”. Au fost selectate publicaţiile de limbă engleză, in extenso, publicate în reviste recunoscute în perioada 1 ianuarie – 8 mai 2020. Au fost căutate studii eligibile, pentru a evalua caracteristicile epidemiologice, clinice şi rezultatele cazurilor confirmate de COVID-19 asociate sau nu cu manifestări neurologice. Totodată a fost inclusă experienţa şi datele acumulate în cadrul Institutului de Medicină Urgentă, Departamentul Neurologie, Epileptologie, Boli interne (pacienţi cu accidente vasculare cerebrale – 21, pacienţi cu crize epileptice – 8). Rezultate. Infecţiile virale ale sistemului respirator sunt o problemă de sănătate publică în zilele noastre. Chiar dacă noul coronavirus SARS-CoV-2 afectează în principal sistemul respirator, implicaţii neurologice sunt raportate în mai multe lucrări publicate. Sunt propuse diverse mecanisme patogene pentru a explica complicaţiile neurologice la pacienţii COVID-19, dar ele încă nu sunt pe deplin înţelese, cercetările continuând în acest domeniu. Concluzii. Deşi manifestările neurologice ale COVID-19 nu au fost încă studiate în mod corespunzător, acest review literar, asociat cu caz clinic curent, prezintă dovezi privind apariţia implicării SNC şi a manifestărilor neurologice la pacienţii cu COVID-19 şi ajută neurologii în pregătirea lor de bază în timpul pandemiei, care este de o importanţă majoră pentru prevenirea infecţiilor.; Abstract Introduction. Clinical and experimental studies have shown that the coronavirus family has a certain tropism for the central nervous system. The most common symptoms of the central nervous system are dizziness and headache, and of the peripheral nervous system – impairment of taste (ageusia) and smell (hypo- / anosmia). Patients with a more severe course of the disease are more likely to develop neurological symptoms than patients with mild to moderate disease. Complications observed in patients with COVID-19 include stroke, Guillian-Barre syndrome, acute transverse myelitis, acute encephalitis, myopathies, rhabdomyolysis, sepsis and vasculitis. Material and methods. Study type narrative literature review. We searched on PubMed Central and Google Scholar engines the following keywords: „SARS-CoV-2”, „COVID-19”, „neurology”, „neurological”, „manifestations” and „complications”. We analysed articles written in English in extenso. The time period covered was January 1st, 2020 to May 8th, 2020. Eligible studies were sought to evaluate the epidemiological, clinical features and results of confirmed cases of COVID-19 associated or not with neurological manifestations. At the same time, the experience and data accumulated within the Institute of Emergency Medicine, Department of Neurology, Epileptology, Internal Diseases (patients with stroke – 21, patients with epileptic seizures – 8) were included. Results. Viral infections of the respiratory system are a nowadays public health problem. Even new coronavirus SARSCoV-2 has been observed to principally affect the respiratory system, neurological involvements have already been reported in some published work. Various pathogenic mechanisms have been proposed to explain the neurological complications of COVID-19. Initial descriptions of people with COVID-19, but research continuing in this field. Conclusions. While neurological manifestations of COVID-19 have not been yet studied appropriately, this review, associated with a clinical case presentation, highlight the evidence on the occurrence of central nervous system involvement and neurological manifestations in patients with COVID-19 and helps neurologists in their preparation during the pandemic, which is of utmost importance to prevent horizontal infections. Description: Catedra de neurologie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Departamentul neurologie, epileptologie şi boli interne, Institutul de Medicină Urgentă, Chişinău, Republica Moldova, Laboratorul de neurobiologie şi genetică medicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Laboratorul de boli cerebrovasculare şi epilepsie, Institutul de Medicină Urgentă, Chişinău, Republica Moldova, Centrul Naţional de Epileptologie, Institutul de Medicină Urgentă, Chişinău, Republica Moldova

2020-01-01T00:00:00Z Ciobanu, Elena Pîslă, Mihai Pantea, Valeriu Bahnarel, Ion http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/11444 2023-04-23T17:42:24Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Reorganizarea subdiviziunilor unei instituţii medicale în vederea acordării asistenţei medicale pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 Authors: Ciobanu, Elena; Pîslă, Mihai; Pantea, Valeriu; Bahnarel, Ion Abstract: Rezumat Introducere. Experienţa ţărilor în timpul pandemiei de COVID-19 a demonstrat că, nivelul de rezistenţă al instituţiilor medicale la impact, capacitatea de a-şi păstra sau restabili în termeni restrânşi şi în condiţii complicate funcţionalitatea infrastructurii şi aptitudinea de muncă a personalului, condiţionează calitatea şi volumul asistenţei medicale acordate populaţiei afectate. Creşterea rapidă a necesităţilor de îngrijiri medicale pot în scurt timp depăşi potenţialul (uman, material, tehnic) nu numai al spitalului, ci şi al întregului sistem de asistenţă medicală, în ansamblu. Material şi metode. Studiul s-a axat pe analiza articolelor ştiinţifice, rapoartelor şi ghidurilor publicate online. Principala unitate de analiză, din punct de vedere metodologic, a fost „instituţia medicală în SARS-CoV-2”. Pentru colectarea informaţiilor, a fost utilizat motorul de căutare Google search, baze de date şi platforme cu acces deschis. Perioada de referinţă a fost cuprinsă între 01.11.2019 – 31.05.2020. Rezultate. În prezentul articol, sunt reflectate un şir de aspecte ce ţin de pregătirea şi modul de adaptare al unei instituţii medicale (în special, de profil staţionar) în vederea acordării asistenţei medicale pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, experienţa ţărilor, dar şi deficienţele constatate. În acest context, toate statele au iniţiat acţiuni îndreptate spre stoparea răspândirii virusului ca răspuns la situaţia de urgenţă de sănătate publică, însă ele s-au confruntat cu multe dificultăţi în fazele incipiente, ceea ce este atribuit următoarelor motive: capacităţile cu care s-a reacţionat la starea de urgenţă; mecanismul interactiv de răspuns la urgenţă; rezerve de urgenţă inadecvate şi insuficiente; posibilitatea de extindere a capacităţilor pentru carantină şi internare într-o perioadă scurtă; fluxul de pacienţi; gestionarea şi organizarea spitalelor în vederea securităţii; instruirea personalului medical etc. Concluzii. Reorganizarea şi adaptarea instituţiilor medicale la activitate în condiţii de epidemie sau pandemie necesită eforturi substanţiale, fapt condiţionat de complexitatea şi urgenţa realizării măsurilor specifice.; Abstract Introduction. The experience of many countries facing COVID-19 pandemic has proven that the healthcare service quality and volume provided to the infected population largely depend upon the resistance level of medical institutions, their ability to maintain or restore within a limited time and under difficult conditions, as well as proper infrastructure functionality and the employee capacity. The growing demand for healthcare assistance soon exceeds the hospital potential (human, material, and technical means), as well as of the overall health care system. Material and methods. The study focused on reviewing online scientific articles, reports and guidelines. From a methodological point of view, this data review was mainly related to the “medical institutions during SARS-CoV-2”. The Google search engine, open access databases and platforms were used to collect relevant information within a reference period of 01.11.2019 to 31.05.2020. Results. This article reveals a number of issues related to the management and adaptation of medical institutions (of inpatient care departments) in order to provide health care to patients infected with SARS-CoV-2, as well as the experience and challenges faced by different countries. In this regard, all countries initiated actions aimed at preventing the virus spread as a result of emergency public health situation, however many difficulties arose in the early stages due to following reasons: poor emergency preparedness and response capacities; lack of an interactive emergency response mechanism; inadequate and insufficient emergency resources; poor hospital capacity expansion for quarantine in a short period of time; high patient flow; rapid management and reconfiguration of hospital security services; medical staff training etc. Conclusions. The reorganization and adaptation of healthcare institution activity under epidemic or pandemic conditions requires substantial efforts, conditioned by complex and emergency specific measures. Description: Catedra de igienă generală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Chişinău, Republica Moldova, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Chişinău, Republica Moldova

2020-01-01T00:00:00Z Spinei, Larisa Ferdohleb, Alina Globa, Nina Nicov, Irina http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/11443 2023-04-23T17:42:20Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Managementul pandemiei COVID-19 la nivel mondial – strategii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale unor ţări: sinteză narativă Authors: Spinei, Larisa; Ferdohleb, Alina; Globa, Nina; Nicov, Irina Abstract: Rezumat Introducere. Pandemia de COVID-19 reprezintă o criză globală de sănătate. Statele lumii au fost şi sunt implicate în cursa de încetinire a ritmului de răspândire a bolii provocate de virus prin aplicarea strategiilor şi recomandărilor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alte instituţii de nivel internaţional. Abordările acestora punctează provocările sociale, medicale, economice şi de drept, atât la nivel european, cât şi în alte zone geografice. Scopul acestui studiu a fost de a analiza strategiile, tacticile şi acţiunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a unor ţări privind managementul infecţiei COVID-19, pentru a oferi un suport informaţional comprehensiv tuturor celor interesaţi în domeniu. Material şi metode. Studiul realizat a fost de tip secundar, calitativ şi reprezintă o sinteză narativă a surselor bibliografice preluate din bazele de date PubMed, Medline, biblioteca OMS, biblioteca Infomedica, publicate până în luna mai 2020. Sinteza a inclus 60 de surse bibliografice publicate în următoarele limbi: engleză, germană, italiană şi română. Rezultate. Pe toată durata pandemiei de COVID-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alături de alte organizaţii internaţionale, a oferit strategii şi recomandări detaliate privind managementul acestei infecţii. Printre cele mai importante documente elaborate se enumeră: „Planul strategic de pregătire şi răspuns”, „Supravegherea globală pentru infecţiile umane cu boala coronavirus (COVID-19)”, ,,Instrumentul naţional de revizuire al capacităţilor pentru un nou coronavirus”, „Proiectul de ghiduri de planificare operaţională pentru echipele din ţările ONU” şi „Strategii de supraveghere pentru infecţia cu COVID-19 la om”. În baza lor, majoritatea ţărilor lumii au elaborat strategii proprii de pregătire şi răspuns la infecţie şi au reorientat principalele activităţi, inclusiv, prestarea serviciilor medicale şi sociale, pentru a răspunde nevoilor populaţiei. Concluzii. Un efort considerabil la nivel mondial în managementul maladiei COVID-19 a fost realizat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Experienţa ţărilor care s-au confruntat cu această problemă a arătat că pandemia poate fi limitată atunci când sunt elaborate şi implementate prompt strategiile şi tacticile de răspuns la infecţie. Impactul negativ major la nivel medical, social şi economic al acestei maladii este deja resimţit în majoritatea ţărilor, deşi evaluarea lui reală va fi posibilă doar după sfârşitul pandemiei.; Abstract Introduction. The COVID-19 pandemic is a global health crisis. The world’s states are involved in the race to slow down the spread of the disease by applying the strategies and recommendations offered by the World Health Organization and other international institutions. Their approaches point to social, medical, economic and legal challenges at European level, as well as in other geographical areas of the world. The purpose of this study was to analyze the strategies, tactics and actions of the World Health Organization and some of the countries according the management of COVID-19 infection, in order to provide comprehensive information to all those interested in the subject. Material and methods. A secondary, qualitative research was conducted, being a narrative review of a bibliographic sources taken from the PubMed databases, Medline, the WHO library, the Infomedica library, until May 2020. The synthesis included 60 library sources published in the following languages: English, German, Italian and Romanian. Results. Throughout the COVID-19 issue, the World Health Organization and other international organizations have provided strategies and recommendations for managing this infection. Among the most important documents elaborated by World Health Organization are the following: “Strategic preparedness and response plan”, “Global Surveillance for human infection with coronavirus disease (COVID-19)”, “National capacities review tool for a novel coronavirus”, “Draft operational planning guidance for UN country teams”, “Surveillance strategies for COVID-19 human infection”. Based on them, most countries have developed their own strategies for the preparation and response to the infection and reoriented the main activities, including the provision of medical and social services for the population’s necessities. Conclusions. A considerable worldwide effort in the management of COVID-19 disease has been made by the World Health Organization. The experience of countries that have faced this problem has shown that the pandemic can be limited when strategies and tactics for responding to the infection are developed and implemented promptly. The major negative medical, social and economic impact of this disease is already being felt in most countries, although its real assessment will be possible only after the end of the pandemic. Description: Catedra de management şi psihologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova

2020-01-01T00:00:00Z