Materialele Congresului consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF ”Nicolae Testemițanu” 21-23 octombrie 2020 http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/12346 2026-04-11T15:47:51Z 2026-04-11T15:47:51Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16240 2023-01-24T12:01:25Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Arta Medica. 2020, Nr. 3(76) ediție specială Abstract: Arta Medica (AM) is a double-blind peer-reviewed scientific journal and represents the official publication of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova. It is designed mainly for surgical specialties, as well as for clinical medicine, dentistry, pharmacy, social medicine and public health. Arta Medica was founded in 2002 by PP “Arta Medica”. At present, AM publishes independently submitted original researches and review articles, clinical studies and cases, lectures, brief reports and correspondence, as well as official papers and editorials, in medicine and health fields, in English, Romanian and Russian languages. AM is a Fully Open Access Journal, accessible online without any embargo period. The printed version is distributed tax free to the members of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova.; Arta Medica (AM) este o revistă științifică dublu-orb recenzată și reprezintă publicația oficială a Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „Nicolae Anestiadi”. Este concepută, în special, pentru specialități chirurgicale, dar și pentru medicină clinică, stomatologie, farmacie, medicină socială și sănătate publică. Arta Medica a fost fondată în 2002, de către PP „Arta Medica”. În prezent, AM publică cercetări originale și articole de recenzie, depuse independent, studii și cazuri clinice, cursuri, rapoarte scurte și corespondență, precum și lucrări oficiale și editoriale, în domeniile medicinii și sănătății, în limbile Engleză, Română și Rusă. AM este un jurnal în Acces Deschis, accesibil online fără nicio perioadă de embargou. Versiunea tipărită este distribuită fără taxe către membrii Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „Nicolae Anestiadi”. Description: Fondator: P.P. „Arta Medica”

2020-01-01T00:00:00Z Tomacinschii, Victor Robu, Maria Musteață, Vasile Mocanu, Irina Buruiană, Sanda Sporîș, Natalia Feghiu, Veronica http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/12408 2021-09-14T06:45:23Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Leucemie acută promielocitară secundară, dezvoltată după tratamentul limfomului non-Hodgkin. Caz clinic și review al literaturii Authors: Tomacinschii, Victor; Robu, Maria; Musteață, Vasile; Mocanu, Irina; Buruiană, Sanda; Sporîș, Natalia; Feghiu, Veronica Abstract: Rezumat. Introducere. Leucemia acută promielocitară reprezintă o leucemie acută mieloidă ce însumează aproximativ 10 % din cazurile de leucemii acute mieloide. Leucemia acută promielocitară, de obicei, survine de novo. Apariția leucemiilor acute promielocitare secundare, după tratamentul chimioterapic are loc rar, iar dezvoltarea leucemiilor acute promielocitare secundare dezvoltate după un limfom non-Hodgkin este rarisimă. Scopul lucrării este descrierea unui caz de leucemie acută promielocitară secundară unui limfom non-Hodgkin. Prezentare de caz. Bărbat B, 34 ani a fost spitalizat în stare foarte gravă în cadrul Centrului Hematologic al IMSP Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, cu diagnosticul de limfom non-Hodgkin difuz cu celula mare B, stadiu IV B, X (Ann-Arbor). Cu scop de inducere au fost efectuate 15 cure de tratament citostatic (12 cure de inducere a remisiunii, 3 de menținere) cu obținerea remisiunii parțiale. La 25 luni după debutul LNH, pacientul dezvoltă subit: anemie, trombocitopenie și leucocitoză asociată cu blastoză periferică. Pentru restadializare se efectuează aspiratul medular, care relevă 95% de blaști de tip promielocite. S-a confirmat Leucemie acută promielocitară secundară, și a fost inițiate cure de polichimioterapie de inducere a remisiunii, fără eficacitate. Decesul a survenit, precoce, la etapa de inducere, ceea ce corespunde cu datele literaturii. Concluzii. Leucemiile acute promielocitare secundare limfoamelor non-Hodgkin sunt entități nozologice rarisime în practica clinică, ce pot fi asociate efectului negativ al tratamentului cu derivați de tenoposid cu un prognostic nefavorabil și o mortalitate înaltă.; Abstract. Background. Acute promyelocytic leukemia is an acute myeloid leukemia that accounts approximately 10% of acute myeloid leukemia cases. Acute promyelocytic leukemias usually appears as a de novo finding. The occurrence of secondary acute promyelocytic leukemias after chemotherapy is rare, and the development of secondary acute promyelocytic leukemias after an non-Hodgkin lymphoma is casuistic. The objective of the study is to describe a case of secondary acute promyelocytic leukemia developed after non-Hodgkin lymphoma therapy. Clinical case. Male B, 34 years old, hospitalized in a critical condition in the Hematological Center of the Institute of Oncology, Chișinău, Republic of Moldova, with diffuse large B cell lymphoma, stage IV B, X (Ann-Arbor). With the purpose of remission induction, 15 cycles of chemotherapy were performed( 12 cycles of remission induction, 3 cycles of mentainence therapy) obtaining a partial remission. 25 months after the onset of the non-Hodgkin lymphoma, the patient experienced: anemia, thrombocytopenia and leukocytosis associated with peripheral blastosis. For restadialization a bone marrow aspiration was performed, which reveals 95% of promyelocyte-type blasts. Secondary acute promyelocytic leukemia was confirmed, remission induction chemotherapy was initiated, but, still the result proved no efficacy. The death occurred early in induction, which corresponds with literature data. Conclusion. Secondary acute promyelocytic leukemias developed after non-Hodgkin lymphomas therapies are rare nosological entities in clinical practice, which are associated with the negative effect of treatment with anthracyclines or tenoposide derivatives, resulting in unfavorable prognosis and high mortality. Description: Disciplina de hematologie, Departament Medicină Internă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Centrul Hematologic, IMSP Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF ”Nicolae Testemițanu” 21-23 octombrie 2020

2020-01-01T00:00:00Z Fala, Paula Andronachi, Victor Gavriliuc, Mihail Gavriliuc, Pavel Andrușca, Alexandru Gavriliuc, Olga http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/12407 2024-11-04T10:13:07Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Hidrocefalia normotensivă idiopatică: revista literaturii Authors: Fala, Paula; Andronachi, Victor; Gavriliuc, Mihail; Gavriliuc, Pavel; Andrușca, Alexandru; Gavriliuc, Olga Abstract: Rezumat Obiective. Hidrocefalia normotensivă reprezintă o maladie potențial reversibilă, caracterizată prin mărirea patologică a ventriculelor cerebrale, cu presiune normală de deschidere în timpul puncției lombare. Hidrocefalia normotensivă este asociată cu o triadă clasică de demență, tulburări de mers și incontinență urinară. Deoarece acest sindrom clinic este potențial reversibil prin plasarea unui șunt ventriculoperitoneal, este importantă recunoașterea și diagnosticul precoce. Hidrocefalia normotensivă este o formă de hidrocefalie comunicantă și se distinge de hidrocefalia obstructivă sau necomunicantă, care este cauzată de un blocaj structural al circulației lichidului cefalorahidian în sistemul ventricular (spre exemplu, stenoza apeductului Sylvius). Ne-am propus să formulăm un standard de îngrijire pentru pacienții diagnosticați cu hidrocefalie normotensivă idiopatică și să elaborăm un Protocol Clinic în cadrul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, Chișinău, Republica Moldova. Materiale și metode. A fost efectuată o revizuire extinsă a literaturii, utilizând baza de date PubMed și cuvintele cheie „normal pressure hydrocephalus”, „NPH”, “ventriculoperitoneal shunt”, care vizează articolele, ghidurile și protocoalele publicate în ultimii 5 ani. Rezultate. Căutarea inițială a identificat 1084 de articole, publicate din 2014 până anul curent (iulie 2020), și, după selecția acestora, în baza rezumatelor, dar și a surselor bibliografice din articolele relevante, au fost alese și revizuite un total de 39 de articole și ghiduri cu privire la epidemiologia, fiziopatologia, diagnosticul și tratamentul hidrocefaliei normotensive idiopatice. Informația găsită a fost analizată și sistematizată. Concluzie. Hidrocefalia normotensivă este o problemă frecvent întâlnită în practica medicală, care, deseori, nu este diagnosticată la timp, dar care are o rezolvare medicală, cu rezultat pozitiv asupra calității vieții pacientului. Este binevenită elaborarea unui protocol cu recomandări clare, fundamentate de evidențe științifice actuale.; Summary Objectives. Normal pressure hydrocephalus is a potentially reversible disease, characterized by a pathological enlargement of the cerebral ventricles, with a normal opening pressure during the lumbar puncture. The characteristic triad of Normal pressure hydrocephalus is dementia, gait disorders, and urinary incontinence. Because this clinical syndrome is potentially reversible by the placement of a ventriculoperitoneal shunt, early recognition and diagnosis are important. Differential diagnosis should be made between forms of communicating hydrocephalus from obstructive or noncommunicating hydrocephalus, in which there is a structural blockage of cerebrospinal fluid circulation (e.g., Sylvius aqueduct stenosis). We aimed to formulate a standard of care for patients diagnosed with idiopathic normal pressure hydrocephalus and to develop a Clinical Protocol within the Institute of Neurology and Neurosurgery, Chișinău, Republic of Moldova. Materials and methods. We conducted an extensive review of the literature, using the PubMed database with the keywords „normal pressure hydrocephalus”, „NPH”, “ventriculoperitoneal shunt”, regarding articles, guidelines, and protocols published in the last 5 years. Results. The initial search resulted in 1084 articles, published from 2014 till present (July 2020), and, after resource selection, based on abstracts and bibliographic sources from relevant articles, a total of 39 articles and guidelines on epidemiology, pathophysiology, diagnosis and treatment of idiopathic normal pressure hydrocephalus were selected and reviewed. The information was analyzed and systematized. Conclusion. Normal pressure hydrocephalus is a common issue in medical practice, which is often not diagnosed in time, but which has a medical solution, with a positive impact on patient's quality of life. The development of a guideline regarding normal pressure hydrocephalus with clear recommendations, based on current scientific evidence, is appropriate. Description: Catedra Neurologie Nr. 1, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Catedra Neurochirurgie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Laboratorul Științific de Boli Cerebrovasculare și Neuroreabilitare, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie ”Diomid Gherman”, Chișinău, Republica Moldova, Laboratorul științific de neurologie funcțională, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF ”Nicolae Testemițanu” 21-23 octombrie 2020

2020-01-01T00:00:00Z Procopciuc, Vitalie Mihaluța, Viorica Ignatov, Olga Cușnir, Valeriu Nacu, Viorel http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/12406 2021-09-14T06:51:43Z 2020-01-01T00:00:00Z

Title: Efficiency of amniotic membrane transplantation in the management of limbal stem cell deficiency Authors: Procopciuc, Vitalie; Mihaluța, Viorica; Ignatov, Olga; Cușnir, Valeriu; Nacu, Viorel Abstract: Abstract. Objectives. This paper aims to examine the efficacy, safety, and long term outcomes of amniotic membrane transplantation for corneal surface reconstruction, in cases of limbal stem cell deficiency. Material and methods. A systematic literature search was performed on PubMed, for papers published up to February 2020, using the following combined search terms: "limbal stem cell deficiency", "amniotic membrane", "limbal transplant". Only clinical trials with human subjects were selected for analysis. We collected the data on amniotic membrane properties and mechanisms of action, processing, preservation and transplantation techniques, and clinical outcomes of different treatment methods. Results. The surgical approach for treating limbal stem cell deficiency depends on the extent of the disease. Isolated amniotic membrane transplantation appears to have a limited beneficial effect on limbal stem cells, whereas amniotic membrane transplantation, combined with certain types of limbal stem cell transplantation, provides long-term biological and mechanical support for the donor tissue explants. Combined with simple limbal epithelial transplantation, the amniotic membrane has shown excellent results in the surgical management of limbal stem cell deficiency. Conclusions. Preliminary results of amniotic membrane use in limbal transplantation show quite satisfactory data, but the lack of high-level randomized controlled studies makes it difficult to assess the comparative efficacy of amniotic membrane transplantation in limbal stem cell deficiency surgical management. Description: State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemiţanu”, Department of Ophthalmology-Optometry, Chișinău, Republic of Moldova, State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemiţanu”, Department of Surgery no. 2, Chișinău, Republic of Moldova, State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemiţanu”, Department of Medical Rehabilitation, Physical Medicine and Manual Therapy, Chișinău, Republic of Moldova, Laboratory of Tissue Engineering and Cell Cultures, Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF ”Nicolae Testemițanu” 21-23 octombrie 2020

2020-01-01T00:00:00Z