http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/12658 2026-04-09T14:17:05Z 2026-04-09T14:17:05Z Bucataru, Olga Groppa, Stanislav http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/13350 2020-12-07T12:24:03Z 2020-10-01T00:00:00Z

Title: Evaluation of carotid arteries using color Doppler ultrasound in the diagnosis of ischemic stroke Authors: Bucataru, Olga; Groppa, Stanislav Abstract: Introduction. The study is elaborated to evaluate carotid arteries using color Doppler ultrasound in the diagnosis of ischemic stroke. It is one of the leading causes of death in the world and are a common cause of handicap for adults. Purpose. The aim of the study is to demonstrate the association of carotid artery stenoses with most cases of ischemic stroke. Material and methods. The study was performed on 40 patients, examined at the General Electric Vivid S6 ultrasound, with a linear array transducer of 7 MHz. Data obtained refer to: the appearance and characteristics of the atheromatous plaque (hypoechoic, hyperechoic, calcified) (Image no 1), the gradation of stenosis based on the maximum systolic velocity of the internal carotid artery (PSV), the PSV ratios between the internal carotid artery and the common carotid artery. Results. The highest incidence of stroke was found in the male population. Out of 40 patients, 28 are men and 12 women, in the age group 59-70 years. The carotid bulb was the common site of atheroma plaque for 35 of 40 patients. Also, based on PSV of ACI, 20 patients had significant stenoses (greater than 60%), 11 - stenoses less than 60%, and 9 patients had occlusion of the internal carotid artery. The PSV ACI / ACC ratio was also a useful informative indicator, according to which the result higher than 3 indicates significant stenosis (> 60%). CT brain findings showed normal findings in cases, whereas MCA infarct ( 18 cases ) were the most common pathological involvement. Conclusions. This study highlights the importance of Doppler sonography in patients with ischemic stroke with the association of the percentage of extracranial carotid artery stenosis. Color Doppler examination is a safe, informative, economical method that requires little time to confirm the cause of cerebrovascular insufficiency in extracranial carotid artery system with subsequent guidance of treatment modalities. Description: Institute of Emergency Medicine, Neurology Department, Chișinău, Republic of Moldova, State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu", Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare

2020-10-01T00:00:00Z Barad, Ian http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/13349 2020-11-27T11:29:55Z 2020-10-01T00:00:00Z

Title: Factorii cauzali ai leziunilor traumatice cerebrale severe Authors: Barad, Ian Abstract: Introducere: Leziunea traumatică cerebrală (LTC) – condiție patologică, secundară acțiunii unei forțe mecanice externe asupra extremității cefalice (OMS, ACRM) [2]. Incidența la nivel global este de 369 cazuri/100.000 de persoane (CI 95% 331 - 412). Prevalența la nivel global – 759 cazuri/100.000 de persoane (CI 95% 731 - 788) (2016) [1]. Incidența în RM a fost estimată la 609 cazuri/100.000 de persoane (CI 95% 537-696), iar prevalența de – 1251 cazuri/100.000 de persoane (CI 95% 1181-1327) (2016). Letalitatea în LTC severe atinge cca. 24,5-30% [3]. Conform Registrului European de Traume, 50% din politraumatizați prezintă LTC cu un nivel mediu al mortalității de 18,7%, iar în populația cu vârsta de peste 65 ani – 29,9%, adulți – 16%, copii 0-18 ani – 12,5%. Metoda de elecție de diagnostic a LTC severe este CT. Scopul: Studiul factorilor etiologici ale leziunilor traumatice cerebrale severe la pacienții supraviețuitori și decedați aflați la tratament în IMSP IMU. Materiale și metode: Studiul clinic retrospectiv a inclus 22 pacienți care s-au adresat în DMU a IMSP IMU în perioada de 01.01.2018 – 31.12.2018 cu leziuni traumatice cerebrale severe. Resultate: Vârsta medie a pacienților incluși în studiu a constituit 39,8 ±14,7 ani (iv. 19 -73 ani), inclusiv 20 (90,9%) bărbați și 2 (9,1%) femei. Din 22 persoane au supraviețuit 12 (54,55%), 10 (45,45%) au decedat. Asigurare medicală obligatorie au deținut 14 (63,64%) pacienți, iar 8 (36,36%) pacienți au fost neasigurați. Analiza mecanismelor LTC a evidențiat că, cauzele cele mai frecvente au fost: - accidentele rutiere – 40,91%, - agresiune – 18,18%, - cădere de la înalțime – 13,64%, - traumatism habitual – 9,09%, - necunoscută – 18,18%. Studiul asocierii consumului de alcool si altor substanțe psihoactive cu LTC a constatat (Fig. 2): - consum de alcool – (40,91%) - consum de etnobotanice – 4,55% - n-au consumat – 18,18% - neclar – 36,36%. Concluzii: 1) Cele mai frecvente cauze a leziunilor traumatice cerebrale severe au fost accidentele rutiere (40,91%). 2) Consumul de alcool a fost constatat la 40,91% dintre pacienți. 3) În rândul pacienților decedați (10 cazuri) la etapa de prespital și DMU s-a apreciat o dereglare gravă a stării de conștiință (SGC 4-7 puncte), comparativ cu pacienții cu LTC sever care au supraviețuit (12 cazuri), la care dereglarea de conștiință a fost de gravitate medie (SGC 8-10 puncte). 4) Media vîrstei în rândul pacienților decedați a constituit 45,6 ± 14,65 ani, la pacienții supraviețuitori - 35,4 ± 13,25 ani. 5) În ambele grupe de pacienți, la CT, cea mai frecventă complicație depistată a fost HSA. 6) Studiul dat a evidențiat că în grupul pacienților decedați, LTC, cel mai frecvent, erau asociate cu traumatismele toracice, iar la cei supraviețuiți - cu traumatisele bazinului și ale coloanei vertebrale. Description: Catedra de Urgențe Medicale, State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu", Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare

2020-10-01T00:00:00Z Baltag, Ecaterina http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/13348 2020-11-27T11:18:35Z 2020-10-01T00:00:00Z

Title: Psychotic disorders in the postpartum period. Etiopathogenetic and clinical-evolutionary aspects Authors: Baltag, Ecaterina Abstract: Introduction: Postpartum psychosis (puerperal psychosis) presents a risk of various mental and psychotic disorders in addition to hormonal and somatic. The postpartum (postnatal) period is the period that begins immediately after the birth of a child and extends for about six weeks. The clinical picture of postpartum psychosis includes rapid onset of psychotic symptoms including hallucinations and delusions, bizarre behavior, confusion, and disorganization that may appear to be delirium. Purpose: Analysis of theoretical notions in the field of psychiatry to highlight the basic etiopathogenetic aspects in the primary onset of postpartum psychotic disorders. Elucidation of the symptoms and clinical-evolutionary features of puerperal psychoses. Material and methods: Was studied the specialized literature of the last 3 years to detect the factors that can lead to the development and manifestation of different postpartum psychotic states according to statistical data. Results: Postpartum psychosis is a relatively rare affection. It is estimated that 1-2 out of every 1,000 mothers develop postpartum psychosis. About 25-85% will experience "blues" for a few days. The clinical presentation of postpartum psychosis includes the rapid onset of psychotic symptoms like perceptual and thinking disorders, confusion and disorganization. The main cause is the decrease of estrogen and progesterone. Pregnancy puts additional stress on patients, and physiological changes are particularly acute in the postpartum period. In cases of long-term postpartum disorders develop into postpartum mania or depression. In postpartum psychosis, these symptoms are typically accompanied by symptoms of a mood disorder, such as manic or depressed mood (or both), severe insomnia, rapid mood changes, anxiety, irritability, and psychomotor agitation . Persistent severe insomnia (not related to caring for the newborn) is often the first indication of an incipient postpartum psychosis. Conclusions: Postpartum psychosis is a medical emergency and requires rapid intervention and hospitalization, as well as a comprehensive medical evaluation and multidimensional management in terms of somatic, neurological and psychiatric. A subset of women experience isolated postpartum psychosis that does not progress to mood or psychotic episodes outside the postpartum time period. Postpartum psychosis constitutes a medical emergency and generally requires rapid intervention and hospitalization, as well as a comprehensive medical evaluation and psychiatric management Description: Cathedra of Psychiatry, narcology and medical psychology, State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu", Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare

2020-10-01T00:00:00Z Tontici, Ecaterina http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/13347 2020-11-27T11:13:28Z 2020-10-01T00:00:00Z

Title: Particularități de tratament la pacienții cu gută Authors: Tontici, Ecaterina Abstract: Introducere: Actualitatea temei studiate este condiționată de creșterea prevalenței a gutei pretutindeni. Guta reprezintă o boală, care poate induce dizabilitate, nefropatie severă și crește riscul bolilor cardiovasculare. Din ce în ce mai des se întâlnește refractaritatea către tratamentul standard pentru cuparea artritei acute cauzată de gută și pentru tratament hipouricemiant. Tratamentul potrivit scimbă evoluția naturală a bolii cu înbunătățirea stării și calității vieții pacientului. Scopul principal: Analiza tratamentului medicamentos disponibil în guta, în dependență de stadiul bolii, vârstă și maladiile concomitente ale pacientului;tratamentul hipouricemiant și tratamentul acceselor acute de gută. Materiale și metode de cercetare: Studiul a fost realizat pe un lot reprezentativ de bolnavi cu diagnosticul de gută internați în SCR în secțiile Artrologie și Reumatologie, în perioada anului 2018. Lotul înclude 12,72% femei cu vârsta medie 62 ± 2,72 ani și 87,28% bărbați cu vârsta medie 59 ± 0,90 ani. Concluzii: 1.Guta se întâlnește mai frecvent la bărbați, decât la femei, afectând preponderent femei cu vârsta mai mare de 50 de ani și bărbați cu vârsta mai mare de 40 ani. 2. Doar un grup mic de pacienți (26,36%) a atins “nivelul țintă” de acid uric în ser după tratament hipouricemiant administrat la domiciliu, iar majoritatea – 55,46 % au avut valori mai mari decât limita de sus a normei. 3. Se observă că la pacienții, care au administrat tratamentul hipouricemiant regulat valorile medii a AU în ser sunt mai mici, comparativ cu indicii bolnavilor, care au urmat tratamentul neregulat. 4.În calitate de tratament a accesului acut în staționar au fost utilizate: AINS, colchicina, CS orale și CS intraarticular. AINS sunt cele mai folosite. Colchicina a fost mai frecvent indicată în secția Artrologie, iar CS sistemici în secția Reumatologie. 5.Tratamentul hipouricemiant în ambele secții a fost efectuat, utilizând 2 medicamente din grupul uricodepresive: allopurinol și febuxostat. Description: State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu", Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare

2020-10-01T00:00:00Z