http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/310 2026-07-24T18:36:56Z 2026-07-24T18:36:56Z Chiriac, Ecaterina http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/4361 2019-06-25T15:09:18Z 2011-01-01T00:00:00Z

Title: Neurobiologia somnului Authors: Chiriac, Ecaterina Abstract: The humoral theory of sleep regulation proposed by Ishimori and Pieron postulates that the homeostatic sleep drive leads to the accumulation of somnogens during wakefulness, and that this homeostatic need is discharged during sleep. Prostaglandin D2, adenosine, and cytokines have been proposed as effective sleep substances. Also, several interactions between sleep- and wake-active neurons have been proposed at the systems level in many models of sleep–wake regulation. In this review, we describe briefly the neurobiology of sleep. Teoria umorală a reglării somnului propusă de Ishimori şi Pieron postulează că în timpul stării de veghe în organism se acumulează substanţe somnogene, care asigură homeostaza somnului. Prostaglandina D2, adenozina şi citokinele au fost propuse drept substanţe somnogene efective. De asemenea, s-a descoperit faptul că reglarea ciclului somn-veghe este realizată prin interacţiunea dintre diverşi neuroni ce controlează starea de veghe şi somnul. În această lucrare, realizăm o scurtă trecere în revistă a neurobiologiei somnului. Description: Conducător ştiinţific – Nicolae Demişcan, doctor în biologie, conferenţiar Catedra Fiziologia Omului şi Biofizica

2011-01-01T00:00:00Z Obreja, Mariana http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/4360 2019-06-25T15:09:17Z 2011-01-01T00:00:00Z

Title: Etiopatogenia hemangioamelor Authors: Obreja, Mariana Abstract: Today, many people worldwide suffer from a vascular disease, one of these diseases is the hemangioma. A hemangioma is a vascular tumor which, in many cases, requires surgical intervention. Aproximatively 30% of all hemangiomas are visible at birth. It occurs 5 time more often in females than in males, 83% occur on the head and neck area, the remaining 17 % appear throughout to the rest of the body, externally and internally. The biggest problem is the appearance of this tumor. Could we understand how a hemangioma forms, we should be able to accelerate its disappearance, or prevent its growth in the first place. În prezent, multe persoane din lumea întreagă suferă de o maladie vasculara, una din aceste maladii este hemangiomul. Hemangiomul este o tumoare vasculară care, de multe ori, necesită intervenţie chirurgicală. Aproximativ 30% din toate hemangioamele sunt vizibile la naştere. Ele apar de 5 ori mai des la femei decît la bărbaţi, 83% apar în regiunea capului şi a gîtului, restul 17% apar pe intreg corpul, pe suprafaţa externă, dar şi pe organele interne. Cea mai mare problemă rămîne a fi, totuşi, apariţia acestei tumori. Dacă am putea înţelege cum se formează un hemangiom, am putea accelera dispariţia lui, sau măcar am putea preveni cresterea sa. Description: Cond. şt.: N. Demişcan, dr. în boil., conf. univ., E. Borş, dr. în medicină, conf. univ., Catedra de fiziologie, Catedra de fiziopatologie USMF “N. Testemiţanu”

2011-01-01T00:00:00Z Rotaru, Victoria Borş, Eleonora Hangan, Corneliu Cernit, Veronica http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/4355 2019-06-25T15:09:17Z 2011-01-01T00:00:00Z

Title: Corelaţii dintre activitatea sistemului citokinic şi proteina C–reactivă pe parcursul şocului hemoragic Authors: Rotaru, Victoria; Borş, Eleonora; Hangan, Corneliu; Cernit, Veronica Abstract: Hemorrhagic shock takes place by local and systemic inflammatory processes. A pathogenetic factor of systemic inflammation is acute-phase response. During the acute-phase response, the liver dramatically increases the synthesis of acute-phase proteins, such as fibrinogen and C-reactive protein (CRP). CRP is recognized as a true marker of local and diffuse inflammatory process. Elevated levels of this protein of acute inflammation during hemorrhagic shock are caused by elevated concentrations of cytokines IL-1, IL-6, TNF-α. Şocul hemoragic se desfăşoară prin procese inflamatorii locale şi sistemice. Un factor patogenetic al inflamaţiei sistemice este Răspunsul Fazei Acute (RFA). În timpul RFA în ficat creşte corelativ sinteza proteinei C- reactive (PCR), fibrinogenului, precum şi nivelul citokinelor în sânge. PCR este recunoscută drept un marker fidel al procesului inflamator local şi difuz. Valorile crescute ale acestei proteine a fazei acute a inflamaţiei pe perioada şocului hemoragic sunt determinate de concentraţiile elevate ale citokinelor IL-1-α, IL-6 şi TNF-α. Description: Catedra Fiziopatologie şi fiziopatologie clinică

2011-01-01T00:00:00Z Cucu, Tatiana Cucu, Cristina http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/4357 2019-06-25T15:09:17Z 2011-01-01T00:00:00Z

Title: Efectele nespecifice ale estrogenilor Authors: Cucu, Tatiana; Cucu, Cristina Abstract: The effects of estrogens upon the cardiovascular system are: prevention of atherosclerosis, improvement of the lipid profile and vasodilation. The effects of estrogens upon the digestive system are: reduction of the intestinal peristalsis and increase of absorption. Estrogens also have neurotrophic and neuroprotective effects, along with the prevention of brain ischemia, they have an antidiabetic action, increase the retention of water and sodium, protect the skeletal system and increase blood coagulation. Estrogens also maintain the normal structure of skin in women by promoting keratinocytes and fibroblasts proliferation, and by stimulating its vascularization. La nivelul sistemului cardiovascular, estrogenii au efect antiaterosclerotic, de ameliorare a profilului lipidic şi de vasodilatare. La nivel digestiv, estrogenii micşorează peristaltismul intestinal, favorizînd absorbţia. Estrogenii mai posedă efect neurotrofic, neuroprotector şi antiischemic cerebral, au acţiune antidiabetică, favorizează retenţia de apă şi sodiu, au efect protector asupra ţesutului osos, majorează coagulabilitatea sîngelui. La nivelul pielii, estrogenii menţin structura ei normală la femei prin promovarea proliferării keratinocitelor, fibroblastelor, prin stimularea vascularizării pielii. Description: Conducător ştiinţific: doctor în medicină, conferenţiar universitar, Nicolae Demişcan Catedra Fiziologia Omului şi Biofizică, USMF “Nicolae Testemiţanu”

2011-01-01T00:00:00Z