http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/31509 2026-04-10T15:55:07Z 2026-04-10T15:55:07Z Malancea, Nicolae Starciuc, Nicolae http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32463 2025-12-12T10:51:25Z 2025-01-01T00:00:00Z

Title: Identificarea izolatelor de E. coli producătoare de beta-lactamaze cu spectru extins la puii de carne Authors: Malancea, Nicolae; Starciuc, Nicolae Abstract: Introducere. Infecțiile bacteriene cauzate de Escherichia coli (E.coli) sunt frecvent întâlnite în creșterea păsărilor, care implică o diversitate complexă de manifestări clinice, fapt pentru care este una din cele mai des infecții raportate. Tratamentele necesare pentru controlul infecțiilor bacteriene presupun utilizarea antimicrobienelor, începând din primele zile de creștere a puilor, ceea ce contribuie la dezvoltarea izolatelor rezistente. Ulterior aceste bacterii pot produce enzime beta-lactamaze cu spectru extins (BLSE), care reduc eficacitatea antimicrobienelelor utilizate în avicultură. Scop. Stabilirea incidenței tulpinilor de E.coli producătoare de BLSE la puii de carne crescuți în sistem intensiv, în urma utilizării profilactice a antimicrobienelor. Material și metode. Cercetările s-au efectuat la puii de carne, hibridul Ross 308, cu vârstele de 7, 14 și 28 de zile, de la care au fost prelevate în total 45 de tampoane cloacale (15 de la fiecare categorie) pentru identificarea și izolarea tulpinilor de E.coli. Identificarea izolatelor bacteriene de E.coli producătoare de BLSE s-a efectuat prin intermediul testelor de sinergie cu disc dublu (DDST), conform recomandărilor Institutului de Standarde Clinice și de Laborator (CLSI), prin compararea zonelor de inhibiție a culturilor bacteriene în cazul utilizării discurilor de Ceftazidimă (CAZ 30 μg) și Ceftazidimă/Acid clavulanic (CAC 30/10 μg). Rezultatul s-a considerat pozitiv, atunci când zona de inhibiție din jurul discului cu Ceftazidimă/Acid clavulanic a fost de 5 mm sau mai mare în diametru față de zona de inhibiție din jurul discului cu Ceftazidimă. Rezultate. Incidența izolatelor de E.coli din totalul probelor a constituit 71,1% (32/45), cea mai mare fiind la puii cu vârsta de 28 de zile - 86,7% (13/15), urmată de puii de 14 zile - 73,3% (11/15) și de 7 zile- 53,3% (8/15). În urma efectuării testelor DDST asupra tulpinilor de E.coli, au fost identificate 34,3% (11/32) de izolate de E.coli producătoare de BLSE. Cele mai multe izolate producătoare de BLSE s-au identificat la puii cu vârsta de 28 de zile -46,1% (6/13), urmate de puii cu vârsta de 14 zile - 27,2%(3/11) și puii cu vârsta de 7 zile - 25% (2/8). Distribuția în funcție de vârsta puilor arată o tendință de creștere a prevalenței tulpinilor BLSE pozitive odată cu vârsta, deși E. coli este prezentă la toate grupele de vârstă, proporția de izolate producătoare de BLSE crește semnificativ spre finalul perioadei de creștere. Concluzii. Incidența sporită a bacteriilor producătoare de BLSE la puii de carne reduc semnificativ opțiunile pentru tratamentul eficient al infecțiilor bacteriene. Astfel, existența tulpinilor producătoare de BLSE la păsările vii și în produsele obținute de la acestea reprezintă un risc atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru sănătatea publică.

2025-01-01T00:00:00Z Larion, Alina Nistreanu, Victoria Caldari, Vladislav Dibolscaia, Natalia Sîtnic, Victor http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32462 2025-12-12T10:45:45Z 2025-01-01T00:00:00Z

Title: Bat diversity in Parcani limestone mine, Republic of Moldova Authors: Larion, Alina; Nistreanu, Victoria; Caldari, Vladislav; Dibolscaia, Natalia; Sîtnic, Victor Abstract: Introduction. The order Chiroptera is one of the most species-rich mammalian groups in the Republic of Moldova, represented by 21 species. Bats play a critical role in local ecosystems and have significant economic and public health importance by consuming invertebrate pests and insects that act as vectors for infectious diseases. In the Republic of Moldova, limestone mines represent the most important underground roosts for bats. These structures provide an environment similar to natural caves, with relatively constant microclimatic conditions. Due to low anthropogenic disturbance, their large surface areas, and the abundance of suitable shelters, these habitats offer favorable wintering conditions for approximately 12 bat species. Purpose of the study. This study describes a newly registered bat roost—the limestone mine near Parcani, Moldova—to elucidate bat diversity across different phenological periods and to assess the site's importance in preserving local chiropteran fauna. Material and methods. The study was conducted from 2023 to 2024 during different seasons at the Parcani limestone mine in the Soldanesti district of northern Moldova. Bats were surveyed using direct visual observation. All individuals were identified to species level, counted, and their locations within the mine were recorded. Results. The species diversity was high, with 10 bat species recorded during the study period: Rhinolophus hipposideros, Myotis blythii, M. nattereri, M. daubentonii, M. dasycneme, M. bechsteinii, M. mystacinus, Barbastella barbastellus, Plecotus auritus and P. auritus. The structure of the bat community varied seasonally. The highest diversity and abundance of individuals was observed during the hibernation period, when M. blythii was the dominant species, comprising over 80% of the community. During the summer season, M. blythii were dominant (55.1%), followed by M. daubentoniid (20.4%) and M. dasycneme (14.3%). In the mating season, the community was dominated by M. daubentoni and M. blythii, which accounted for more than 90% of all individuals. All recorded species are considered rare within the republic's fauna. Conclusions. In Parcani mine 10 bat species were registered. The highest diversity and largest number of individuals was registered in hibernation period, when Myotis blythii being the dominant species. The critically endangered species B. barbastellus, M. nattereri and M. bechsteinii were recorded only during hibernation. For M. nattereri and B. barbastellus, this location represents the second known site in the republic. All species recorded in the Parcani mine are protected at national level and in neighboring countries, while the species Myotis blythii, M. dasycneme, M. bechsteinii, Barbastella barbastellus and Plecotus austriacus are protected by IUCN. Description: The study was conducted under the USM subprogram 010701 and contract no. 01-23p-096/03-05- 2024, funded by the National Environmental Fund.

2025-01-01T00:00:00Z Chihai, Oleg Savin, Anatol Zamornea, Maria Talambuta, Nina http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32461 2025-12-11T15:19:10Z 2025-01-01T00:00:00Z

Title: Zoonotic parasitic species identified in foxes Authors: Chihai, Oleg; Savin, Anatol; Zamornea, Maria; Talambuta, Nina Abstract: Introduction. The red fox (Vulpes vulpes, Linnaeus, 1758) is the most widespread wild carnivore, exhibiting a pronounced ability to adapt to human-modified environments (synanthropization). It is distributed across all continents except Antarctica. This species plays a critical role in regulating rodent population dynamics, with rodents serving as potential definitive, intermediate, or paratenic hosts for a wide variety of parasitic species, many of which carry significant zoonotic and epizootic risks. The red fox itself functions as a natural reservoir, facilitating the transmission of parasitic zoonoses from wildlife to domestic animals. In the Republic of Moldova, the red fox population has undergone a 7- to 8-fold increase in density, a trend that may elevate the risk of human infection with vectorborne zoonotic pathogens. Purpose of the study. This study aimed to conduct an ecoparasitological assessment of the parasitic fauna epidemiological characteristics in V. vulpes and identify the zoonotic parasite groups. Material and methods. Parasitological examinations were conducted on biological samples collected from red foxes across various habitats of the Republic of Moldova, including both natural and anthropogenically influenced biotopes. A total of 69 fecal samples were collected and analysed in the Laboratory of Parasitology and Helminthology at the Institute of Zoology. The diagnostic procedures followed standardized coprological techniques, including the methods of Popova, Baermann, Fülleborn, and Darling, as well as the sedimentation technique. Results. The taxonomic structure of the parasitic fauna includes 5 classes, 10 families, 11 genera, and 12 species. Analysing the parasitic species from an epidemiological perspective, it was found that 10 species (83.3%) with wide distribution, have zoonotic significance (Alaria alata, Mesocestoides lineatus, Taenia spp., Syphacia obvelata, Strongyloides stercoralis, Toxocara canis, Toxascaris leonina, Ancylostoma caninum, Capillaria hepatica, Trichuris vulpis), posing a major risk to public health. Only 2 species are characteristic of canids (Isospora canis, Trichuris muris), and all identified infestations (100%) can also parasitize domestic animals, including game fauna. The zoonotic classification comprises 2 species of direct zoonotic parasites (T. leonina, T. canis), 5 species of saprozoonotic parasites (I. canis – 14.3%, A. caninum – 8.7%, S. obvelata – 17.0%, S. stercoralis – 13.3%, T. vulpis – 26.1%, T. muris – 4.4%), 1 species of metazoonotic parasites (A. alata – 51.0%), and several species of cyclozoonotic parasites (Taenidae – 27.0%, M. lineatus – 21.7%, A. caninum – 8.7%, C. hepatica – 35.0%). All investigated samples (100%) were infected with parasitic stages. Conclusions. The red fox occupies extensive, overlapping territories (15–20 km) that encompass both natural and anthropized landscapes. Its broad diet facilitates the transmission and maintenance of parasitic stages among a variety of wild and domestic hosts. Consequently, the red fox is a key reservoir for zoonotic parasites, particularly in transitional zones where contact with livestock and companion animals is common. Description: The research was carried out in the framework of sub-program: 010701, ”Assessment of the structure and functioning of the animal world and aquatic ecosystems under the influence of biotic and abiotic factors in the context of ensuring ecological security and population well- being”.

2025-01-01T00:00:00Z Sochircă, Natalia Sîtnic, Victor http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32460 2025-12-11T14:55:58Z 2025-01-01T00:00:00Z

Title: Avifauna biotopurilor acvatice din orașul Chișinău Authors: Sochircă, Natalia; Sîtnic, Victor Abstract: Introducere. Integrarea biodiversității în mediul urban nu este doar o măsură ecologică, ci și crucială pentru sănătatea și calitatea vieții locuitorilor. Orașul creează un mediu de viață nou, specific după parametrii săi față de alte tipuri de ecosisteme pentru lumea animală. Aici se întâlnesc diverse biotopuri (arboricole, acvatice, de luncă, pajiști, construcții de diverse înălțimi etc.) asemănătoare cu cele naturale care permit formarea și conservarea avifaunei urbane. Un rol semnificativ pentru formarea avifaunei urbane îl au bazinele acvatice din oraș. Scop. Evidențierea rolului biotopurilor acvatice din mediul urban, evidențiind importanța acestor biotopuri pentru avifauna urbană în general și conservarea biodiversității în ansamblu. Material și metode. Cercetările s-au efectuat în ecosistemele acvatice, care prezintă un interes sporit pentru speciile acvatice de păsări, acoperind mai multe puncte din orașul Chișinău și anume: lacurile din Pădurea-parc „Râşcani”, Parcul „Valea Trandafirilor”, Parcul „Valea Morilor”, Parcul „La Izvor”, Parcul „Dendrariu”, Parcul „Grădina Botanică”, Lacul de lângă Muzeul Satului (str. Aeroportului) și râul Bâc. Estimările efectivului de păsări s-au realizat în cele șase aspecte fenologice pe parcursul anilor 2020-2024, cu utilizarea metodelor standard. Rezultate. În orașul Chișinău, în decursul celor șase aspecte fenologice (prevernal, vernal, estival, serotinal, autumnal, hiemal), au fost semnalate 25 de specii de păsări acvatice ce aparțin la 7 ordine si 8 familii. Speciile accidentale, rar semnalate în ecosistemele acvatice ale or. Chișinău, au fost: Spatula querquedula, Aythya marila, Tadorna tadorna, Botaurus stellaris și Rallus aquaticus; trei specii de păsări accidentale – Spatula querquedula, Botaurus stellaris şi Rallus aquaticus au fost semnalate pentru prima dată în perioada de studiu. Din cele 25 de specii de păsări acvatice și semiacvatice identificate pe teritoriul orașului, 5 specii – Cygnus olor, Pelecanus onocrotalus, Botaurus stellaris, Tadorna tadorna și Crex crex sunt specii protejate prin lege la nivel național – Cartea Roșie a Republicii Moldova (2015) și internațional – Directiva păsări (Anexa II), Convenția de la Berna, 1979 (Anexa II, III), Convenția de la Bonn, 1979 (Anexa II). Concluzii. Cercetările efectuate confirmă că prezența în mediul urban a unei varietăți de ecosisteme acvatice (râul Bâc, lacuri, iazuri, lunci inundabile etc.) cu condiții asemănătoare celor naturale permit formarea unei avifaune acvatice și semiacvatice variate, totodată contribuind la conservarea diversității păsărilor în zona centrală a republicii. Description: Studiul a fost efectuat în cadrul subprogramului USM 010701 și contractului nr. 01-23p 096/03-05-2024, finanțat de Fondul Național de Mediu.

2025-01-01T00:00:00Z