DSpace Collection:http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/317412026-06-30T21:51:42Z2026-06-30T21:51:42ZPrevalența simptomelor de ochi uscat la pacienţii cu indicaţie de chirurgie a cataractei şi importanţa gestionării preoperatoriiUtocichina, Anahttp://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/320382025-12-22T09:12:14Z2025-01-01T00:00:00ZTitle: Prevalența simptomelor de ochi uscat la pacienţii cu indicaţie de chirurgie a cataractei şi importanţa gestionării preoperatorii
Authors: Utocichina, Ana
Abstract: Introducere. Etapele intra- şi postoperatorii ale chirurgiei cataractei (CC) includ factori care perturbă stabilitatea filmului lacrimal şi duc la apariţia simptomelor sindromului de ochi uscat (SOU), principala cauză de disconfort postoperator. Totodată, majoritatea pacienţilor prezintă factori de risc pentru SOU. Scop. Studiul urmăreşte evaluarea preva-lenţei simptomelor de SOU la pacienţii programaţi pentru CC, în vederea recunoaşterii frecvenţei cazurilor de SOU nediagnosticat preoperator. Material şi metode. În studiul clinic au fost incluşi 60 de pacienţi programaţi pentru CC în Secţia Oftalmologie din cadrul SCM „Sfânta Treime” în iulie 2024. Evaluarea preoperatorie a semnelor obiective a SOU s-a realizat prin aprecierea secreţiei lacrimale prin testul Schirmer I, iar a simptomelor subiective prin efectuarea chestionarul OSDI. Rezultate. Valorile testului Schirmer I demonstrează secreţie lacrimală normală la 4 pacienţi (6.67%), deficit posibil la 12 pacienţi (20%), deficit moderat la 34 de pacienţi (56.67%) şi un deficit sever de secreţie lacrimală la 10 pacienţi (16.67%). Scorurile chestionarului OSDI relevă că: 16 pacienţi (26%) au un scor sugestiv pentru absenţa simptomelor de disconfort ocular (DO), 20 de pacienţi (33.3%) - simptome uşoare, 12 pacienţi (20%) -simptome moderate, 12 pacienţi (20%) - simptome de DO sever. Astfel, atât rezultatele testului Schirmer I în cazul a 93.3% de pacienţi, cât şi a chestionarului OSDI la 73.3% de pacienţi sunt sugestive pentru SOU. Concluzii. Rezultatele evidenţiază o prevalenţă crescută a simptomelor SOU la pacienţii programaţi pentru CC, în absenţa unui diagnostic anterior cunoscut şi subliniază importanţa evaluării şi tratamentului preoperator pentru optimizarea rezultatelor postoperatorii şi pentru o recuperare optimă.; Introduction. The intrasurgical and postoperative stages of cataract surgery include factors that disrupt tear film stability and lead to the onset of symptoms of dry eye syndrome (DES), which is the main cause of postoperative discomfort. At the same time, most patients already have risk factors for DES. Objective. This study aims to evaluate the prevalence of DES symptoms in patients scheduled for cataract surgery in order to determine how often DES goes undiagnosed preoperatively. Material and methods. The clinical study included 60 patients scheduled for cataract surgery in the Ophthalmology Department of the St. Trinity Municipal Clinical Hospital in July 2024. A preoperative assessment of Objective. signs of DES was done by evaluating tear secretion using the Schirmer I test, the subjective symptoms were assessed using the OSDI questionnaire. Results. Schirmer I test values show normal tear secretion in 4 patients (6.67%), a possible tear secretion deficiency in 12 patients (20%), moderate deficiency in 34 patients (56.67%), and severe tear secretion deficiency in 10 patients (16.67%). OSDI questionnaire scores reveal that: 16 patients (26%) have a score suggestive of no symptoms of ocular discomfort, 20 patients (33.3%) have mild symptoms, 12 patients (20%) have moderate symptoms, and 12 patients (20%) have severe ocular discomfort symptoms. Thus, the Schirmer I test and the OSDI questionnaire are both suggestive of DES in 93.3% and 73.3% of patients, respectively. Conclusion. The results highlight an increased prevalence of DES symptoms in patients scheduled for cataract surgery, in the absence of a previously known diagnosis of DES, and emphasize the importance of thorough preoperative assessment and treatment for optimizing postoperative outcomes and recovery.
Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova2025-01-01T00:00:00ZAbordarea ORL al sindromului de apnee obstructivă în somnOstap, NinaDidencu, Alexandruhttp://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/320412025-12-22T09:21:47Z2025-01-01T00:00:00ZTitle: Abordarea ORL al sindromului de apnee obstructivă în somn
Authors: Ostap, Nina; Didencu, Alexandru
Abstract: Introducere. Sindromul de apnee obstructivă în somn (OSA) este una din cele mai frecvente tulburări respiratorii ale somnului, cu o prevalenţă între 14%-50% la bărbaţi şi 5%-23% la femei. Studiile recente estimează ca peste 1 mlrd de persoane suferă de forme variabile de OSA şi o parte semnificativă rămâne nediagnosticată. Scop. Evaluarea implicării otorinolorinologului în abordarea OSA, cu accent pe evaluarea morfofuncţională a căilor aeriene superioare şi tratamentul cauzelor obstructive identificate. Material şi metode. Analiza sistematică a literaturii folosind ghidurile actuale (AAO-HSN, AASM), precum şi meta-analize şi publicaţii recente din PubMed, Cochrane şi JAMA Otolaryngology cu referire la tema abordată. Rezultate. Datele actuale sugerează că peste 80% de cazuri au substrat anatomic identificabil, respectiv evaluarea ORL este esenţial în acest context, fiind recomandată ca etapă iniţială în ghidurile AAO-HNS şi AASM, în cazul formelor uşor-moderate sau ca alternativă la pacienţii cu intoleranţă la CPAP sau cu eşec terapeutic. Pentru identificarea nivelului colapsului se utilizează evaluarea morfofuncţională prin rinoscopie, naso-faringoscopie flexibilă şi somnoscopia endoscopică DISE. În funcţie de tipul de obstrucţie, tratamentul poate viza: septoplastie, turbinoplastie; uvulopalatofaringoplastie; suspendarea osului hioid, reducţii linguale. Concluzii. Abordarea ORL este indispensabilă în diagnosticul şi tratamentul OSA, prin identificarea cauzelor anatomice obstructive şi oferirea de soluţii chirurgicale ţintite, care pot înlocui sau completa CPAP, optimizând astfel controlul patologiei şi calitatea vieţii pacienţilor.; Introduction. Obstructive sleep apnea syndrome (OSA) is one of the most common sleep-disordered breathing disorders, with a prevalence between 14%-50% in men and 5%-23% in women. Recent studies estimate that over 1 billion people suffer from varying forms of OSA and a significant portion remains undiagnosed. Objective. Evaluation of the involvement of the otolaryngologist in the approach to OSA, with emphasis on the morphofunctional assessment of the upper airways and the treatment of identified obstructive causes. Material and methods. Systematic review of the literature using current guidelines (AAO-HSN, AASM), as well as meta-analyses and recent publications from PubMed, Cochrane and JAMA Otolaryngology with reference to the topic addressed. Results. Current data suggest that over 80% of cases have an identifiable anatomical substrate, and ENT evaluation is essential in this context, being recommended as an initial step in the AAO-HNS and AASM guidelines, in the case of mild-moderate forms or as an alternative in patients with CPAP intolerance or therapeutic failure. To identify the level of collapse, morphofunctional evaluation is used through rhinoscopy, flexible nasopharyngoscopy and drug-induced sleep endoscopy (DISE). Depending on the type of obstruction, treatment may include: septoplasty, turbinoplasty; uvulopalatopharyngoplasty; hyoid bone suspension, lingual reductions. Conclusion. The ENT approach is indispensable in the diagnosis and treatment of OSA, by identifying obstructive anatomical causes and offering targeted surgical solutions, which can replace or complement CPAP, thus optimizing pathology control and patients’ quality of life.
Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova2025-01-01T00:00:00ZModificări corneene asociate administrării unor medicamenteMachidon, Maria-Mirabelahttp://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/320392025-12-22T09:16:28Z2025-01-01T00:00:00ZTitle: Modificări corneene asociate administrării unor medicamente
Authors: Machidon, Maria-Mirabela
Abstract: Introducere. Unele medicamente se pot acumula în corn-ee sau pot altera metabolismul local ducând la modificări vizibile identificate la lampa cu fantă şi microscopia confo-cală. Manifestările corneene în urma administrării medicamentelor pot reflecta potenţial risc de modificări lenticulare sau retiniene. Scop. Evaluarea modificărilor corneene asociate administrării medicamentelor frecvent utilizate în scopul identificării celor cu potenţial toxic ocular în vederea perceperii riscurilor. Material şi metode. Ca materiale au servit publicaţiile ştiinţifice din literatura de specialitate PubMed, Google Scholer, ScienceDirect, Scopus, ResearchGate folosind; Introduction. Some drugs may accumulate in the cornea or alter local metabolism leading to visible changes identified by slit lamp and confocal microscopy. Corneal manifestations following drug administration may reflect potential risk of lenticular or retinal changes the drug history being important. Objective. Evaluation of corneal changes associated with the administration of frequently used medications in order to identify those with ocular toxic potential for risk perception. Material and methods. The materials used were scientific publications from the specialized literature PubMed, Google Scholar, ScienceDirect, Scopus, ResearchGate using
Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova2025-01-01T00:00:00ZStudii clinico-funcţionale în rinita cronică hipertrofică a copiluluiPrisăcaru, MihaelaManiuc, MihailAbabii, PolinaBugan, MariaFurculița, Danielhttp://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/320432026-03-05T08:15:58Z2025-01-01T00:00:00ZTitle: Studii clinico-funcţionale în rinita cronică hipertrofică a copilului
Authors: Prisăcaru, Mihaela; Maniuc, Mihail; Ababii, Polina; Bugan, Maria; Furculița, Daniel
Abstract: Introducere. Rinita cronică hipertrofică la copii implică îngroşarea permanentă a cornetelor inferioare, care duce la obstrucţie nazală severă şi afectarea calităţii vieţii. Diagnosticul cu ajutorul noilor tehnologii performante este esenţial pentru ghidarea tratamentului şi evaluarea pre/ post intervenţie. Scop. Evaluarea rolului investigaţiilor clinico-funcţionale în diagnosticul rinitei cornice hiper-trofice la copii în stabilirea gradului de obstrucţie nazală şi conduita tratamentului. Material şi metode. Evaluarea clinico-funcţională a pacienţilor pediatrici cu RCH s-a realizat prin utilizarea unor dispozitive moderne, precum GM Instrument A1(rinometrie acustică),sistemul PDD-301/sr (rinomanometrie activă), platforma integrată Otopront Rhi-no-Sys, endoscopie nazală cu optică pediatrică şi tomografie computerizată cu fascicul conic (CBCT). Rezultate. Rinome-tria acustică a permis identificarea modificărilor post-ter-apeutice ale volumului nazal, în timp ce rinomanometria a oferit valori precise ale fluxului respirator. Endoscopia nazală s-a dovedit a fi una dintre cele mai sensibile metode pentru evaluarea directă a hipertrofiei cornetelor inferioare şi a vegetaţiilor adenoide. Imagistica CBCT a furnizat imagini tridimensionale detaliate ale cavităţilor nazale şi ale structurii osteo-cartilaginoase, cu o expunere minimă la radiaţii. Tehnologiile bazate pe AI au marcat eficacitate pentru screening-ul rinitei în zone rurale în evaluarea postoperatorie, favorabil în prognosticul pe termen lung. Concluzii. Studiile clinico-funcţionale în rinita cronică hipertrofică (RCH) constituie o etapă fundamentală în identificarea cauzelor obstrucţiei nazale. Integrarea tehnologiilor digitale avansate permite un diagnostic complex, personalizat şi minim invaziv, cu beneficii în monitorizarea post-terapeutică.; Introduction. Chronic hypertrophic rhinitis in children involves permanent thickening of the inferior turbinates, leading to severe nasal obstruction and impaired quality of life. Diagnosis with the help of advanced new technologies is essential for guiding treatment and evaluating pre/post intervention. Objective. Evaluation of the role of clinical-functional investigations in diagnosing chronic hypertrophic rhinitis in children, in determining the degree of nasal obstruction and treatment approach. Material and methods. The clinical-functional evaluation of pediatric patients with chronic hypertrophic rhinitis (CHR) was performed using advanced diagnostic tools, including GM Instrument A1 (acoustic rhinometry), PDD-301/sr system (active rhino-manometry), Otopront Rhino-Sys platform, pediatric nasal endoscopy with special optics, and CBCT imaging. Results. Acoustic rhinometry enabled the identification of post-therapeutic changes in nasal volume, while rhinomanometry provided accurate measurements of respiratory airflow. Nasal endoscopy proved to be one of the most sensitive tools for the direct and precise evaluation of inferior turbinate hypertrophy and adenoidal vegetation. CBCT imaging delivered detailed three-dimensional visualization of the nasal cavities and osteocartilaginous structures, with minimal radiation exposure. AI-based technologies demonstrated high efficiency in rhinitis screening in rural areas and in postoperative evaluation, supporting improved long-term prognosis. Conclusion. Clinical-functional studies in chronic hypertrophic rhinitis (CHR) play a key role in identifying the causes of nasal obstruction. The use of advanced digital technologies enables a personalized, precise, and minimally invasive diagnosis, improving post-treatment monitoring.
Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova2025-01-01T00:00:00Z