<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
  <title>DSpace Collection:</title>
  <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/344" />
  <subtitle />
  <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/344</id>
  <updated>2026-04-08T21:07:45Z</updated>
  <dc:date>2026-04-08T21:07:45Z</dc:date>
  <entry>
    <title>Rolul sondelor autostatice “Double J” în tratamentul litiazei reno-ureterale</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1888" />
    <author>
      <name>Galescu, Andrei</name>
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1888</id>
    <updated>2019-06-22T13:20:35Z</updated>
    <published>2011-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Rolul sondelor autostatice “Double J” în tratamentul litiazei reno-ureterale
Authors: Galescu, Andrei
Abstract: It was appreciated the need to install ureteral double "J" stent after endoscopic removal of&#xD;
ureteral stones.&#xD;
The study included 62 patients who were hospitalized in the Urology Clinic of the&#xD;
Medical University and Pharmacy "Nicolas Testemitanu" during the years 2009 to 2010 (25 men&#xD;
and 37 women) aged between 30-58 years (mean 42 years). Patients were given a ureteroscopy&#xD;
and contact lithotripsy for ureteral stones in different areas. According to the study, patients&#xD;
were divided into two groups: I group - 24 patients (38.7%) who received surgery were&#xD;
performed with double"JJ" ureteral stent draining and 38 group II patients (61.2%) intervention&#xD;
was performed without draining the ureter.&#xD;
In all cases ureteroscopic access was successful, without the need to dilate the ureter. At&#xD;
the simple abdominal radiography made after two days, the absence of stones in 96.9% of&#xD;
patients in both groups became apparent. All patients were discharged, on average, after the 3rd&#xD;
day of surgery. The incidence of fever was slightly higher in patients with stents. Dysuria and&#xD;
terminal hematuria have also shown in patients in the first group of study.&#xD;
Installing ureteral double "JJ" stent is not required in uncomplicated ureterolithotripsy.&#xD;
Probabilities of developing symptoms associated with the presence of stent (suprapubic pain,&#xD;
dysuria, terminal hematuria), stent placement requires only as indicated probes profile autostatic&#xD;
,,JJ’’stents.&#xD;
&#xD;
A fost apreciată necesitatea instalării sondei ureterale double „JJ” după înlăturarea&#xD;
endoscopică a calculilor ureterali.&#xD;
În studiu au fost incluşi 62 pacienţi care au fost internaţi în clinica Urologie a USMF&#xD;
„Nicolae Testemiţanu” în perioada anilor 2009 - 2010 (25 bărbaţi şi 37 femei) cu vîrsta cuprinsă&#xD;
între 30 – 58 ani (media 42 ani). Pacienţilor li s-a efectuat ureteroscopia cu litotriţia de contact şi&#xD;
litextractie al calculilor din diferite zone ureterale. Conform studiului, pacienţii au fost divizaţi în&#xD;
2 loturi:I lot – 24 pacienţi (38,7%) cărora postoperator li s-au efectuat drenarea ureterului cu&#xD;
stent „JJ” şi al II-lea lot 38 pacienţi (61,2 %) intervenţia s-a finalizat fără drenarea ureterului.&#xD;
În toate cazurile s-a reuşit un acces ureteroscopic bun, fară necesitatea de a dilata&#xD;
ureterul. La RRVS efectuată la a 2-a zi, a demostrat lipsa calculilor la 96,9 % de pacienţi din&#xD;
ambele grupuri. Toţi pacienţii au fost externaţi în mediu la a 3-a zi după intervenţia chirurgicală.&#xD;
Incidenţa febrei a fost uşor mai mare la pacienţii supuşi stendării. Deasemenea au prevalat&#xD;
fenomenele disurice şi hematuria terminală la pacienţii din I lot de studiu.&#xD;
Instalarea stentului „JJ” nu este obligatorie în cazul ureterolitotripsiei necomplicate.&#xD;
Probabilitatea ratei crescute a simptoamelor asociate prezenţei stentului (dureri suprapubiene,&#xD;
disuria, hematuria terminală), necesită plasarea stenturilor doar conform indicaţiilor de profil a&#xD;
sondelor autostatice double J.
Description: Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală USMF „N. Testemiţanu”</summary>
    <dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
  <entry>
    <title>Studiul comparativ al tratamentului prin hemodializa în insuficienţa renală cronică terminală</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1891" />
    <author>
      <name>Musca, Elena</name>
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1891</id>
    <updated>2019-06-22T13:20:35Z</updated>
    <published>2011-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Studiul comparativ al tratamentului prin hemodializa în insuficienţa renală cronică terminală
Authors: Musca, Elena
Abstract: The purpose of this study included 35 patients aged 65 years, was to identify predictors of&#xD;
unfavorable renal disease, clinical features and identify complications of the patients were on&#xD;
hemodialysis.&#xD;
It is established that an adverse course of chronic renal failure in patients affected by age,&#xD;
sex, race, genetic factors, hypertension, diabetes mellitus, systemic diseases, infections of the&#xD;
genitourinary system. Among the most frequent complications were identified: Metabolic&#xD;
disorders (electrolyte imbalance - 60%), seredechno-vascular (pericarditis, pleurisy - 11,4%),&#xD;
allergic reactions (11.4%), uremic (uremic polyserositis - 14,3%).&#xD;
&#xD;
&#xD;
Scopul acestui studiu au fost examinarea fişelor de observaţie a 35 pacienţi cu IRC&#xD;
terminală trataţi prin hemodializa în secţia de nefrologie şi hemodializă a SCM ”Sfînta Treime ”&#xD;
în perioada anilor 2008-2010, în vîrsta de 20-65 de ani şi paralel cu studierea o serie de indici ce&#xD;
caracterizează tratamentul specializat în Centrul de Dializă şi Transplant Renal din cadrul IMSP&#xD;
Spitalul Clinic Republican.&#xD;
Pacienţi incluşi în studiu au fost repartizaţi în loturi conform etiologiei IRC, vîrstei, sexul,&#xD;
duratei tratamentului, prezenţei infecţiilor cronice hepatice virale, gradului de anemie.&#xD;
Este stabilit că pentru progresarea IRC în faza terminală influenţează : vârstă, sex, rasă,&#xD;
factori genetici, hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli sistemice, infecţii ale sistemului&#xD;
genito-urinar. Printre cele mai frecvente complicaţii au fost identificate: Tulburări metabolice&#xD;
(dezechilibru electrolitic - 60%), vasculare (pericardită, pleurezie - 11,4%), reacţii alergice&#xD;
(11,4%), şi uremice (poliserozită uremică - 14,3%).&#xD;
Cuvinte cheie: insuficienţă renală cronică, hemodializa, complicaţii de hemodializă.
Description: Catedra Medicină Internă nr.1</summary>
    <dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
  <entry>
    <title>Aprecierea eficacitaţii ultrasonografiei comparativ cu tomografia computerizată în diagnosticul lititazei urinare</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1887" />
    <author>
      <name>Galescu, Andrei</name>
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1887</id>
    <updated>2019-06-22T13:20:35Z</updated>
    <published>2011-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Aprecierea eficacitaţii ultrasonografiei comparativ cu tomografia computerizată în diagnosticul lititazei urinare
Authors: Galescu, Andrei
Abstract: It was determined the diagnostic accuracy values of sonography in the detection of renal&#xD;
stones using CT as the gold standard. In addition, we correlated the accuracy of sonography with&#xD;
stone size, the kidney affected and body mass index (BMI).&#xD;
Fifty patients were introduced in study and was performed sonographic examinations&#xD;
and after sonographic examinations to confirm diagnosis was performed CT scan examinations.&#xD;
CT scans were evaluated by one radiologists, and the diagnosis was made by consensus. We&#xD;
compared the sonograms and CT scans and the sonographic detection of stones in the left and&#xD;
right kidneys. All sonographic findings were correlated with the BMI groups.&#xD;
Accuracy of sonography for detection of stones in the kidney as the calculation of up to 1&#xD;
cm was 71% ,at 1-2 cm in size was 98.8%, and larger than 2 cm was 100% respectively for left&#xD;
kidney up to 1 cm 54.5%, 88.2% from 1-2 cm and 2 cm greater than 90.9%.&#xD;
Sonography is of limited value for detecting renal stones. The sonographic detection of a renal&#xD;
stone is dependent on the side of localization in the kidney and of BMI.&#xD;
&#xD;
A fost determinată valoarea diagnostică a ecografiei în detectarea calculilor renali&#xD;
folosind Tomografia Computerizată (TC) ca standard de aur. Adiţional am efectuat o corelaţie&#xD;
ce ţine de sensibilitate ultrasonografiei în dependenţă de dimensiunile calculului, parte afectată şi&#xD;
a indicelui masei corporale (IMC).&#xD;
În studiu au fost incluşi cincizeci de pacienţi cu litiază renală care au fost supuşi&#xD;
examenului ecografic, ulterior au fost supuşi examinării prin TC. S-au comparat sonogramele&#xD;
şi rezultatele scanării obţinute prin CT în detectarea de calculi renali în dependenţă de&#xD;
dimesiunile calculilor şi partea afectată. Toate constatările ecografice au fost corelate cu IMC.&#xD;
Sensibilitatea ecografiei de a detecta calculi la pacienţi au fost 83,8%. Specificitatea în&#xD;
ansamblu a ecografiei pentru detectarea de calculi în rinichiul drept pentru calculul de pînă la 1&#xD;
cm a fost de 71 % ,cu dimensiunile de la 1-2 cm a fost de 98,8%, şi mai mari de 2 cm a fost de&#xD;
100 % respectiv pentru rinichiul stîng pînă la 1 cm 54,5%,de la 1-2 cm 88,2% şi mai mari de 2&#xD;
cm 90,9%.&#xD;
 Ecografia renală, în unele situaţii, poate avea valori limitate în diagnosticul urolitiazei.&#xD;
Detectarea ecografică a unui calcul renal este dependentă de localizarea acestora : în rinichiul&#xD;
drept sau stîng, posibilităţile aparatului, experienţa specialistului şi de IMC.
Description: Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală USMF „N. Testemiţanu”</summary>
    <dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
  <entry>
    <title>Litotriţie extracorporeală cu unde de şoc (ESWL) in tratamentul calculilor renali</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1889" />
    <author>
      <name>Botnari, Vasile</name>
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/1889</id>
    <updated>2019-06-22T13:20:35Z</updated>
    <published>2011-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Litotriţie extracorporeală cu unde de şoc (ESWL) in tratamentul calculilor renali
Authors: Botnari, Vasile
Abstract: Objective: Evaluation of renal stone treatment by extracorporeal shock wave lithotripsy.&#xD;
Material and methods: In the study were included 51 patients with pelvis lithiasis,&#xD;
undergoing shock wave therapy (ESWL). Results: We obtained a success rate of 50.14% at the&#xD;
end of the procedure, one month after treatment the rate of "stone free" made 92,2%. The failure&#xD;
occurred in 7,8%, which were resolved by repeated ESWL session. The following complications&#xD;
were recorded: fever after treatment - 4 (11.4%) patients , renal colic -3 (8.5%), urinary infection&#xD;
-2 (5.7%), acute pyelonephritis - 1 (2.8%) "Steinstrasse" -1 (2.8%). ESWL is an effective method&#xD;
to treat small and medium-size kidney stones. It is a minimally invasive method that can be&#xD;
repeated without major consequences. Extracorporeal shockwave lithotripsy is the method of&#xD;
choice to treat kidney stones less than 2 cm, without obstruction.&#xD;
&#xD;
Scopul lucrării: evaluarea rezultatelor tratamentului calculilor renali prin litotriţie&#xD;
extracorporeală cu unde de şoc. Material şi metodă: în studiu au fost incluşi 51 de pacienţi cu&#xD;
litiază renală, supuşi tratamentului cu unde de şoc (ESWL) Rezultate: am obţinut o rată de&#xD;
succes de 50,14 % la sfîrşitul şedinţei, la o lună dupa tratament rata de ”stone free” a atins&#xD;
valoarea de 92,2%. Eşecul s-a înregistrat în 7,8% care au fost rezolvaţi prin şedinţa repetată de&#xD;
ESWL. Au fost înregistrate următoarele complicaţii: febră după tratament - 4(11,4%), colică&#xD;
renală - 3(8,5%) , infectie urinară - 2(5,7%) , pielonefrită acută - 1(2,8%), ”Steinstrasse” -&#xD;
1(2,8%). ESWL este o metodă eficientă în tratamentul calculilor renali de dimensiuni mici şi&#xD;
medii, fiind o metodă minim invazivă, care poate fi repetată fără consecinţe majore. Litotriţia&#xD;
extracorporeală rămîne a fi procedeul de elecţie în tratamentul calculilor renali sub 2 cm,&#xD;
neobstructivi.
Description: Catedra de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, USMF "N.Testemiţanu"</summary>
    <dc:date>2011-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
</feed>

