DSpace Collection:

Ecuaţia dereglărilor de ritm cardiac, insuficienţei cardiace şi tratamentului cu digoxină in valvulopatiile mitrale asociate

2019-06-25T02:35:22Z

Title: Ecuaţia dereglărilor de ritm cardiac, insuficienţei cardiace şi tratamentului cu digoxină in valvulopatiile mitrale asociate Authors: Dănilă, Aurel Abstract: The study of 1004 cases with mitral valvular heart diseases and analysis of 426 data of necropsy was performed .The retrospective results showed that in 61.7% the mitral valves were affected, in 22.4% - mitral and aortic valves, in 3.6% -mitral and tricuspid valves, in 2.9% - mitral-aortic-tricuspid valves were damaged . Because the prevalence of associated mitral valvular heart diseases (VM>I and VM>S) was obvious, a through analysis of ventricular rhythm disturbances at patients with chronic atrial fibrillation, digitalization and continuous treatment with digoxin was made. Intoxication with digoxin in dependence of the patient’s age, the stage of heart failure, the type of valvular heart diseases, correlation of digoxin concentration in blood and body weigh of examined patients were evaluated. Analizînd 1004 de fişe medicale şi 426 de necropsii ale pacienţilor cu valvulopatii reumatismale, s-a constatat în media datelor clinice cu cele din necropsiile efectuate, că aparatul valvular mitral a fost afectat în 61,7%, cel aortal – în 9,4%, cel mitral-aortal- în 22,4%, mitral-tricuspidian- 3,6% şi mitral-aortal-tricuspidian- în 2,9 la sută. Dat fiind că valvulopatiile mitrale asociate luate împreună (VM>I şi VM>S) au fost cel mai frecvent întîlnite, în prezenta comunicare am analizat minuţios dereglările de ritm ventricular pe fundalul fibrilaţiei atriale cronice, digitalizarea şi tratamentul continuu de durată cu digoxină, cît şi intoxicaţiile digitalice în funcţie de vîrsta pacienţilor, stadiul insuficienţei cardiace congestive, tipul valvulopatiilor mitrale, concentraţiei digoxinei în ser şi de ponderea corporală a bolnavilor exploraţi. Description: Catedra Medicină internă nr. 5 USMF „Nicolae Testemiţanu”

Metode actuale de apreciere a obezităţii şi impactul lor asupra maladiilor cardio-vasculare

2020-01-16T16:01:28Z

Title: Metode actuale de apreciere a obezităţii şi impactul lor asupra maladiilor cardio-vasculare Authors: Revenco, Valeriu; Ochişor, Viorica; Grib, Liviu; Dascal, Georgeta; Ababii, Ludmila; Morcov, Larisa Abstract: In this study were examined 119 patients with arterial hypertension in association with obesity in concordance with obesity particularities established with body mass index (BMI) and waist circumference (WC). The study reveals that BMI and WC had direct correlations with a jeun imunoreactive insulin (p<0.01 and p <0.001), a jeun C peptide (p<0.05 and p<0.01). BMI had a direct correlation with C peptide level after FPGT (p<0.001), total cholesterol (p<0.05) and LDL cholesterol (p<0.05). WC had a direct correlation with a jeun glicemia (p<0.001), glicemia after FPGT (p<0.001), IRI after FPGT (p<0.01) and TGL (p<0.001). WC seems to have a correlation with glucide metabolism and from lipid spectrum with triglycerides and BMI correlate significantly with lipid spectrum and from glucide spectrum with insulin and C peptide. Au fost evaluaţi 119 pacienţi cu hipertensiune arterială în asociere cu obezitate în funcţie de particularităţile obezităţii apreciate prin indicele masei corporale (IMC) şi circumferinţa taliei (CT). Studiul a constatat că atât IMC cât şi CT au avut corelaţii directe cu unii indici ai spectrului glucidic: insulina imunoreactivă a jeun (respectiv p<0,01 şi p<0,001), C peptida a jeun (respectiv p<0,05 şi p<0,01). IMC a avut o corelaţie directă cu nivelul de C peptidă după TTGO ( p<0,001), Co total (p<0,05) şi LDL colesterol (p<0,05). CT a avut o corelaţie directă cu glicemia a jeun (p<0,001), glicemia după TTGO (p<0,001), IIR după TTGO ( p<0,01) şi nivelul de TGL ( p<0,001). CT corelează cu metabolismul glucidic şi din spectrul lipidic – cu trigliceridele, în timp ce IMC corelează cu spectrul lipidic şi din metabolismul glucidic – cu insulina şi C peptida. Description: Catedra Cardiologie USMF „Nicolae Testemiţanu”

Endocardita infecţioasă la utilizatorii de droguri intravenos, caz clinic

2019-06-25T02:35:22Z

Title: Endocardita infecţioasă la utilizatorii de droguri intravenos, caz clinic Authors: Leahova, Xenia; Grejdieru, Alexandra; Mazur, Minodora; Ştirbul, Ana Abstract: Infective Endocarditis (IE) is an infection of the endocardial surface of the heart. It represents a challenging diagnosis having many presentations ranging from an indolent infection to severe valvular insufficiency, which may lead to intractable congestive heart failure and myocardial abscesses causing septicemia with life-threatening systemic embolizations. Although infective endocarditis of tricuspid valve is rarely described, the incidence of this disease increased during last years with the rise of intravenous drug misuse. Objective: Report about evolution of a patient with tricuspid endocarditis that reveals the diagnostic and therapeutic challenges encountered by the authors. Endocardita infecţioasă este definită ca o infecţie a suprafeţei endocardice. Tabloul ei clinic variază în limite largi: de la o infecţie indolentă la insuficienţa valvulară severă cu complicaţii majore ca insuficienţa cardiacă congestivă, abcese miocardice, septicemie, emboluri sistemice. Deşi endocardita infectioasă pe valva tricuspidă nativă este rar descrisă, frecvenţa acestei afecţiuni a crescut în ultimii ani o dată cu majorarea numărului utilizatorilor de droguri intravenos. Obiective: Prezentarea cazului de endocardită infecţioasă tricuspidiană la un pacient utilizator de droguri intravenos cu reliefarea obţiunilor diagnostice şi terapeutice. Description: Catedra Medicină Internă nr.3, IMSP Institutul de Cardiologie

Aspecte genetice ale insuficienţei cardiace

2019-06-25T02:35:22Z

Title: Aspecte genetice ale insuficienţei cardiace Authors: Ichim, Andrei Abstract: Heart failure represents a major cause of disease burden worldwide and is expected to further rise in the coming decades. Beta-blockers (metoprolol, bisoprolol, and carvedilol) are a cornerstone of heart failure (HF) treatment. However, it is well recognized that responses to a beta-blocker are variable among patients with HF. Neurohormonal activation is an important driver of heart failure progression, and all pharmacologic interventions that improve clinical outcomes inhibit this systemic response to myocardial injury. Numerous studies now suggest that genetic polymorphisms may contribute to variability in responses to a beta-blocker, including left ventricular ejection fraction improvement, survival, and hospitalization due to HF exacerbation. Insuficienţa cardiacă (IC) prezintă un sindrom care însoţeşte bolile cardiovasculare şi care afectează întreaga omenire şi există pericolul creşterii ulterioare în deceniul următor. Beta-blocanţii (metoprol, bisoprolol, şi carvedilolul) sunt piatra de temelie a tratamentului insuficienţei cardiace Este bine cunoscut că răspunsul la tratamentul cu beta-blocanţi diferă la pacienţii cu IC. Activarea neurohormonală este markerul important de progresie IC. Studiile multiple presupun că polimorfismul genetic poate contribui la variabilitatea răspunsului la tratament cu beta-blocanţi, inclusiv ameliorarea fracţiei de ejecţie ventriculului stîng, şi supraveţuirea pacienţilor. Description: Catedra Medicina internă-semiologie USMF ”Nicolae Testemiţanu”