<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
  <title>DSpace Collection:</title>
  <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/535" />
  <subtitle />
  <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/535</id>
  <updated>2026-06-25T18:42:46Z</updated>
  <dc:date>2026-06-25T18:42:46Z</dc:date>
  <entry>
    <title>Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2016, Vol. 7(1)</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16125" />
    <author>
      <name />
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16125</id>
    <updated>2023-04-23T17:34:10Z</updated>
    <published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2016, Vol. 7(1)
Abstract: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences)&#xD;
a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză,&#xD;
conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor&#xD;
medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul&#xD;
Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017,&#xD;
prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169,&#xD;
a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2&#xD;
baze de date internaționale.
Description: Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae&#xD;
Testemiţanu” din Republica Moldova</summary>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
  <entry>
    <title>Substituenţii biologici ai pielii – între mit și realitate</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2423" />
    <author>
      <name>Cirimpei, Octavian</name>
    </author>
    <author>
      <name>Malcova, Tatiana</name>
    </author>
    <author>
      <name>Cirimpei, Diana</name>
    </author>
    <author>
      <name>Nacu, Viorel</name>
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2423</id>
    <updated>2024-01-19T06:36:05Z</updated>
    <published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Substituenţii biologici ai pielii – între mit și realitate
Authors: Cirimpei, Octavian; Malcova, Tatiana; Cirimpei, Diana; Nacu, Viorel
Abstract: Rezumat.&#xD;
Introducere. Substituenții de piele sunt încă în curs de dezvoltare. Ei sunt aplicați în calitate de tratament adjuvant al arsurilor și, de asemenea, pentru tratamentul plăgilor cronice și al ulcerelor venoase și diabetice. Având în vedere că mortalitatea în caz de arsuri continuă să scadă, există un interes crescut pentru dezvoltarea unor metode noi de tratament, care ar reduce morbiditatea. Această lucrare compară rezultatele clinice obținute la utilizarea diferitor tipuri de substituenți biologici de piele. Material și metode. Din bazele de date PubMed și Springer Link, au fost selectate articolele după cuvintele cheie “wound indihealing”, “wound coverage”, “wound closure”, “wound treatment”, “skin biological substitutes”. A fost selectată și procesată informația despre grupele principale de substituenți biologici de piele, indicațiile pentru utilizarea acestora, efectele obținute și beneficiile în cazul utilizării acestora în tratament. Rezultate. După procesarea informației din bazele de date PubMed și Springer Link conform criteriilor de căutare, au fost găsite 586 de articole despre utilizarea clinică a substituenților biologici de piele. Bibliografia finală conține 47 de surse, care au fost suficiente pentru formularea ideilor principale. Concluzii. În viitor, substituenții de piele vor avea un mai mare potențial de a stimula procesul de regenerare a leziunii, decât de a o repara. Pielea artificială va înlocui grefele de piele, astăzi considerate drept standard de aur în tratamentul defectelor tegumentare. În calitate de clinicieni, scopul nostru este – de a-l asigura pe pacientul ars – cu piele de cea mai înaltă calitate și cât mai rapid posibil. Ca oameni de știință, noi deocamdată, nu am realizat scopul final – obținerea pielii artificiale gata pentru utilizare și, cu atât mai mult, în cantități suficiente. Însă, prin sinteza ultimelor date în acest domeniu și aplicarea rațională a cunoștințelor noi în practică, putem să ne asigurăm că folosim materialul potrivit într-o situație corespunzătoare.; Abstract.&#xD;
Introduction. Skin tissue substitutes are still developing, being conceived as adjuvant treatment of burns, but also, as treatment of chronic plagues and of the more frequent venous and diabetic ulcers. Since the burn-related mortality continues to decrease, there is an increased interest for the development of new treatment guidelines that would decrease the morbidity. This work compares the clinical usage of different types of biologic skin substitutes. Material and methods. Articles containing the keywords “wound healing”, “wound coverage”, “wound closure”, “wound treatment”, “skin biological substitutes”, were selected from the PubMed and Springer Link databases. Information on the main groups of biological skin substitutes, indications of the use, effects and benefits of this method of treatment was selected and processed. Results. As a result of information processing in PubMed and Springer Link databases according to the search criteria, there were found 586 articles on biological skin substituents clinical use. The final bibliography includes 47 sources necessary to formulate the main ideas of this issue. Conclusions. In future, skin substitutes may have more ability to stimulate regeneration than to repair, and artificial skin may be like skin split autografts – the gold standard for skin defects recovery today. As clinicians, our goal is to provide patients with wounds with skin of the highest quality in the shortest time possible. As scientists, we have not reached the final goal yet – to have an artificial skin ready for use, but bringing into question the current views and using them rationally we can at least do our duty as clinicians and ensure that we use the right material in a proper situation.
Description: Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, Chişinău, Republica Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”,&#xD;
Republica Moldova, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Bucuresti, România</summary>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
  <entry>
    <title>Rolul factorului ciliar neurotrofic în dezvoltarea tulburărilor reziduale la copii cu leziuni cerebrale perinatale: studiu prospectiv, de cohortă</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2416" />
    <author>
      <name>Hadjiu, Svetlana</name>
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2416</id>
    <updated>2024-01-19T06:42:35Z</updated>
    <published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Rolul factorului ciliar neurotrofic în dezvoltarea tulburărilor reziduale la copii cu leziuni cerebrale perinatale: studiu prospectiv, de cohortă
Authors: Hadjiu, Svetlana
Abstract: Rezumat.&#xD;
Introducere. Modificările biochimice și fiziopatologice care au loc în creierul neonatal în leziunile cerebrale perinatale sunt complexe. În ultimii ani, se fac cercetări importante asupra factorilor neurotrofici, deoarece procesele cerebrale fundamentale sunt legate de neuroregenerare (neurotroficitate, neuroprotecție, neuroplasticitate și neurogeneză). Material şi metode. Studiu prospectiv, de cohortă. Au fost cercetați 75 de copii cu encefalopatie neonatală de geneză hipoxicoischemică, repartizați în 3 loturi a câte 25 de copii, în funcție de gradul de severitate a bolii; referința – 25 de copii practic sănătoși. Examinările au cuprins: aprecierea CNTF seric la vârsta de 1-3 luni și de 12 luni, EEG și imagistica cerebrală. Studiată corelația dintre CNTF seric și gradele de leziuni cerebrale perinatale, precum și cu tulburările reziduale după aceste leziuni vs. copiii sănătoși. Rezultate. Au fost constatate concentraţii serice scăzute de CNTF la copiii cu vârsta de 3 luni care, ulterior, au dezvoltat tulburări reziduale (TR) ale SNC: TR majore (3,04 [95CI: 2,2-3,88] pg/mL) și minore (5,15 [95CI: 4,6-5,7] pg/mL), comparativ cu cei practic sănătoși (8,1 [95CI: 7,5-8,7] pg/mL), p&lt;0,001. Valorile absolute de CNTF corelează negativ cu gradul de severitate al LCP (rxy=-0,921), cu traseele epileptice pe EEG (rxy=-0,74; p&lt;0,01), cu modificările structurale ale țesutului cerebral (rxy=-0,71, p&lt;0,01). La vârsta de 12 luni, s-a observat o creștere semnificativă a nivelelor de CNTF (cu 25,9%) la copiii cu LCP severe, superioară în valori relative, în comparație cu copiii sănătoși (15,6%). Cu toate acestea, nivelurile serice de CNTF în valori absolute rămâneau scăzute (rxy=0,875, p&lt;0,001). Concluzii. Concentraţiile serice de CNTF sunt scăzute semnificativ la copiii cu LCP, cu vârsta între 1-3 și 12 luni, comparativ cu copiii practic sănătoși și corelează cu modificările neurofiziologice și neuroimagistice. Odată cu creșterea copilului, cresc concentrațiile serice de CNTF, notificând implicarea sa în procesele de neurodezvoltare atât la copilul practic sănătos, cât și la cel cu LCP. Creșterea semnificativă a nivelurilor de CNTF la copiii cu paralizie cerebrală notifică importanța sa în procesele de neuroregenerare, iar la cei cu epilepsie – implicarea în procesele de epileptogeneză. Aceste rezultate sugerează necesitatea terapiilor neuroprotectore (administrarea de CNTF) la etapele precoce ale leziunii.; Abstract.&#xD;
Introduction. Biochemical and physiopathological modifications that occur in the neonatal brain in perinatal cerebral lesions are complex. In the past few years, important research are being held regarding neurotrophic factors because fundamental cerebral processes are related to neuroregeneration (neurotrophicity, neuroprotection, neuroplasticity and neurogenesis). Material and methods. Cohort, prospective study. Seventyfive children with neonatal encephalopathy of ischemic- neuronahypoxic genesis were studied, they were divided in 3 groups of 25 children, depending on the severity of the disease; the control group was made of 25 almost healthy children. Examinations included: seric CNTF appreciation at the age of 1-3 months and 12 months, EEG and cerebral imagistics. Correlation between seric CNTF and the severity of perinatal cerebral lesions was studied, as well as residual disorders remained after these lesions compared to healthy children. Results. Low seric concentrations of CNTF were found in children of 1-3 months old, that, eventually, developed residual disorders (RD) of CNS: major RD (3.04 [95CI: 2.2-3.88] pg/mL) and minor RD (5.15 [95CI: 4.6-5.7] pg/mL), compared to healthy children (8.1 [95CI: 7.5-8.7] pg/mL), p&lt;0.001. Absolute values of CNTF correlate negatively with the severity level of PCL (rxy=-0.921), with EEG epileptic track (rxy=-0.74; p&lt;0.01), with structural modifications of the cerebral tissue (rxy=-0.71, p&lt;0.01). At the age of 12 months, a rise in seric levels of CNTF has been observed (with 25.9%) in children with severe PCL, superior in relative values when compared with healthy children (15.6%). However, seric levels of CNTF in absolute values remained low (rxy=0.975, p&lt;0.001). Conclusions. Seric concentrations of CNTF are significantly low in children with PCL, with the age ranging between 1-3 months and 12 months, compared to healthy children and correlates with neurophysiological and neuro-imagistic modifications. With children’s growth, seric levels of CNTF rise as well, underlining its implication in processes of neural development in both healthy and children with PCL. Significant rise of CNTF levels in children with cerebral palsy shows its importance in neuroregeneration processes, and in children with epilepsy – its importance in neuroregeneration processes. These results suggest the need of neuroprotective therapies (administration of CNTF) in early stages of the lesions.
Description: Departamentul de pediatrie, Clinica de neuropediatrie, Universitatea de Stat&#xD;
de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova</summary>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
  <entry>
    <title>Impactul imunogenetic asupra evoluției și tacticii de tratament la pacienții cu amigdalită cronică decompensată asociată sindromului articular: studiu prospectiv, pe serie de cazuri</title>
    <link rel="alternate" href="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2420" />
    <author>
      <name>Andronachi, Cezara</name>
    </author>
    <id>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2420</id>
    <updated>2024-01-19T07:03:57Z</updated>
    <published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
    <summary type="text">Title: Impactul imunogenetic asupra evoluției și tacticii de tratament la pacienții cu amigdalită cronică decompensată asociată sindromului articular: studiu prospectiv, pe serie de cazuri
Authors: Andronachi, Cezara
Abstract: Rezumat.&#xD;
Introducere. Eficiența redusă a măsurilor de tratament a amigdalitei cronice este condiționată, într-o anumită măsură, de subaprecierea influenței imunogenetice asupra aspectului etiopatogenic. În ultimele decenii, au fost obținute rezultate evidente în studierea corelației dintre amigdalita cronică și antigenii leucocitari de histocompatibilitate. Material şi metode. Studiu prospectiv consecutiv, pe serie de cazuri, ce a inclus 101 de pacienți adulți, în vârstă de 18-50 de ani, cu diagnosticul de amigdalită cronică decompensată; 50 de pacienți au beneficiat de tratament conservativ, iar 51 de pacienți au fost tratați chirurgical. Examinare clinică și paraclinică, specifică domeniului ORL; identificarea alelelor HLA-A și HLA-B. Teste statistice aplicate: t-Student și testul exact Fisher. Rezultate. La pacienții cu amigdalite cronice și sindrom articular, tratați chirurgical, au fost diagnosticați următorii antigeni de histocompatibilitate: din clasa A [HLA-A2 – 45 (44,6%), HLA-A28 – 42 (41,6%), HLA-A24 – 24 (23,8%), HLA-AX – 10 (20,0%)] și din clasa B [HLA-B35 – 32 (31,7%), HLA-B44 – 18 (17,8%), HLA-BY – 15 (14,9%), HLA-B18 – 13 (12,9%)]. În lotul pacienților tratați medicamentos, cel mai frecvent au fost diagnosticați următorii antigeni HLA: din clasa A [HLA-A2 – 24 (48,0%), HLA-A28 – 22 (44,0%), HLA-A1 – 10 (20,0%), HLAAX – 10 (20,0%)] și HLA din clasa B [HLA-B44 – 12( 24,0%), HLA-B35 – 11 (22,0%), HLA-B31 – 10 (20,0%), HLA-B18 – 8 (16,0%), HLA-BY – 8 (16.0%)]. Concluzii. Pentru optimizarea diagnosticului clinic și a prognosticului amigdalitei cronice cu sindrom articular, se recomandă aprecierea atât a variantei clinice a bolii, cât și analiza imunogenetică a patologiei (tipizarea HLA). Diferențe statistic semnificative între loturile de tratament conservativ și cel chirurgical al amigdalitei cronice cu sindrom articular s-au constatat doar pentru HLA-B31 și HLA-B45, care au predominat în grupul cu tratament conservativ.; Abstract.&#xD;
Introduction. The low efficiency of chronic tonsillitis (CT) treatment measures is, to some extent, condition to the underestimation of the immunogenetics impact of the etiopathogenic aspect. In recent decades there were obtained obvious results in studying the correlation between CT and histocompatibility leukocyte antigens (HLA). Material and methods. Consecutive prospective study, on series of cases, which included 101 adult patients, aged 1850 years, diagnosed with decompensated chronic tonsillitis; 50 patients received conservative treatment and 51 patients were treated surgically. Clinical and laboratory examination, relevant to ENT domain; identifying HLA-A and HLA-B alleles. Applied statistical tests: t-Student and Fisher exact test. Results. In patients with chronic tonsillitis and articular syndrome, treated surgically, were diagnosed following histocompatibility antigens: from class A [HLA-A2 – 45 (44.6%), HLA-A28 – 42 (41.6%), HLA-A24 – 24 (23.8%), HLA-AX – 10 (20.0%)] and from class B [HLA-B35 – 32 (31.7%), HLA-B44 – 18 (17.8%), HLA-BY – 15 (14.9%), HLA-B18 – 13 (12.9%)]. In the group of patients treated conservatively, the most commonly were diagnosed following HLA antigens: from class A [HLA-A2 – 24 (48.0%), HLA-A28 – 22 (44.0%), HLA-A1 – 10 (20.0%), HLA-AX – 10 (20.0%)] and from class B [HLA-B44 – 12 (24.0%), HLA-B35 – 11 (22.0%), HLA-B31 – 10 (20.0%), HLA-B18 – 8 (16.0%), HLA-BY – 8 (16.0%)]. Conclusion. To optimize the clinical diagnosis and the prognosis of chronic tonsillitis with articular syndrome is recommended assessing both clinical variant of the disease and immunogenetics analysis of the pathology (HLA typing). Statistically significant differences between the conservative treatment group and the surgical treatment group of chronic tonsillitis with articular syndrome were found for HLA-B31 and HLA-B45 only, which prevailed in the conservative treatment group.</summary>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </entry>
</feed>

