DSpace Collection:

Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2017, Vol. 12(2)

2023-04-23T17:36:27Z

Title: Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2017, Vol. 12(2) Abstract: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Description: Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova

Diagnosticul retinopatiei diabetice, bazat pe analiza comparativă a depigmentării zonei maculare: studiu experimental

2023-04-23T17:36:09Z

Title: Diagnosticul retinopatiei diabetice, bazat pe analiza comparativă a depigmentării zonei maculare: studiu experimental Authors: Kresyun, Natalia; Godlevsky, Leonid Abstract: Rezumat Introducere. Retinopatia diabetică (RD) se manifestă prin deteriorări morfologice caracteristice ale fundului de ochi. Dimensiunea redusă a microanevrismelor (MA), asociată cu culoarea similară a țesutului învecinat, complică abordarea diagnosticului de RD prin evaluarea MA. Având în vedere că un proces inflamator sever stă la baza dezvoltării RD, este posibil ca radicalii liberi să provoace depigmentarea țesutului retinian. Prin urmare, evaluarea culorii din zona maculară, comparată, ulterior, cu celelalte zone ale fundului de ochi care nu conțin astfel de pigment, ar putea fi utilă pentru determinarea semnelor precoce ale precipitării RD. Au fost investigate caracteristicile culorii maculei și ale trunchiului arterial învecinat drept biomarkeri ai precipitării retinopatiei diabetice. Material și metode. Caracteristicile culorii structurilor fundului de ochi au fost verificate pe scala CIELAB a imaginilor oftalmoscopice. A fost comparată diferența dintre valorile medii ale coordonatelor L*, a* și b* ale scalei CIE la pacienții cu diabet zaharat și la voluntari sănătoși. A fost estimată valoarea predictivă a diferențelor obținute pentru dezvoltarea RD pe baza apariției MA pe parcursul unui an de observație a pacienților cu diabet. Rezultate. Valoarea medie a parametrului L* la pacienții cu diabet zaharat a fost de 2,71 ori (p<0,05) mai mare decât la grupul de persoane practic sănătoase, în timp ce valoarea parametrului a* a fost redusă de 3,8 ori, comparativ cu cea de control (p<0,05); parametrul b* a depășit de 12,4 ori valoarea de control (p<0,05). Parametrul integrat al diferenței de culoare (ΔE) a depășit valoarea de control de 2,87 ori (p<0,05). Diferențele mai pronunțate ale ΔE au fost urmate de perioade mai scurte până la apariția MA, cu un nivel de corelație de -0,56 (p<0,05). Concluzii. Datele obținute susțin ipoteza creșterii luminozității în zona maculară la pacienții cu diabet zaharat, care ar putea fi predictivă pentru apariția MA și utilă pentru diagnosticul precoce al RD.; Abstract Introduction. Diabetic retinopathy (DR) is manifested by characteristic morphological deteriorations in the eye bottom. The small size of micro aneurisms (MA) along with similar color of neighboring tissue complicates the approach for DR diagnostics based on MA verification. As far as severe inflammatory process underlay DR development, it is possible that free radicals are able to cause depigmentation of retinal tissue. Hence, evaluation of the color in macula zone with the consequent comparison with the other zones of eye bottom, which are free from such pigment, might be helpful for the verification of early signs of DR precipitation. Color characteristics of macula and neighboring arterial trunk as biomarkers of diabetic retinopathy precipitation were investigated. Material and methods. Color characteristics of eye bottom structures were verified in CIELAB scale on ophthalmoscope images. The difference of average values of L*, a* and b* coordinates of CIE scale in patients with diabetes and healthy volunteers was compared. Predictive value of gained differences for DR development on the basis of appearance of MA in one year observation of patients with diabetes was estimated. Results. The average value of L* in diabetic patients exceeded such one in the group of practically healthy persons by 2.71 times (p<0.05), while value of a* index was reduced by 3.8 times when compared with control one (p<0.05); b* index exceeded such one in the control group by 12.4 times (p<0.05). The integrated index on color difference (ΔE) exceeded control value by 2.87 times (p<0.05). More pronounced differences with ΔE were followed by shorter period of MA appearance with correlation level at -0.56 (p<0.05). Conclusions. Gained data are in favor for the increased lightness in macular zone in patients with diabetes, which might be predictive for MA appearance and might be used for early DR diagnostics. Description: Departamentul de Oftalmologie, Universitatea Naţională de Medicină din Odessa, Odessa, Ucraina, Departamentul de Biofizică, informatică și dispozitive medicale, Universitatea Natională de Medicină din Odessa, Odessa, Ucraina

Hiperhomocisteinemia ca factor potenţial de risc pentru patologia obstetricală: sinteză de literatură

2023-04-23T17:36:07Z

Title: Hiperhomocisteinemia ca factor potenţial de risc pentru patologia obstetricală: sinteză de literatură Authors: Visternicean, Elena; Moşin, Veaceslav Abstract: Rezumat Introducere. Nivelul crescut al homocisteinei plasmatice este considerat, în prezent, un factor de risc independent, potențial modificabil, pentru afecțiunile vasculare periferice, cerebrale și coronariene, pentru evenimentele trombotice, inclusiv, complicaţiile obstetricale. Material şi metode. A fost studiată literatura științifică referitoare la hiperhomocisteinemie şi relația ei cu sarcina. Articolele au fost selectate din bazele de date PubMed și Springer Link după cuvintele cheie: „homocysteine”, „vascular injury”, „thromboşis”, „pregnancy”, „miscarriage”, „MTHFR C677T”, „placental abruption”, “preeclampsia”, “polymorphism”. Informația este prezentată sub formă de sinteză narativă. Rezultate. Există motive biologice plauzibile că nivelul crescut al homocisteinei serice totale, deficitul de folaţi şi genotipul MTHFR 677TT, reprezintă potenţiali factori de risc pentru afecţiunile mediate de insuficienţa placentară, cum ar fi preeclampsia, avortul spontan, decolarea de placentă, defectele congenitale. Cu toate acestea, sunt necesare investigații suplimentare pentru a confirma constatările date. Concluzii. Sunt necesare studii prospective, multicentrice, pe eșantioane mari de paciente, care ar valida rolul homocisteinei în dezvoltarea patologiilor obstetricale.; Abstract Introduction. An elevated plasma homocysteine is considered, nowadays, an independent, potentially modifiable risk factor for various forms of vascular disease including peripheral and cerebral vascular disease, coronary heart disease, thrombosis, as well abnormal pregnancy outcomes. Material and methods. Articles containing the keywords “homocysteine”, “vascular injury”, “thrombosis”, “pregnancy”, “miscarriage”, “MTHFR C677T”, “placental abruption”, “preeclampsia”, “polymorphism” were selected from the PubMed and Springer Link databases.Results. There are biologically plausible reasons that increased total homocysteine, folate deficiency, and MTHFR 677TT genotype are probable risk factors for placenta-mediated diseases, such as preeclampsia, spontaneous abortion, placental abruption birth defects. However, further investigations are needed to confirm these findings and guide preventative and therapeutic research Conclusions. The results underline the need for large prospective studies on the role of homocysteine on the validation of the role of homocysteine in the development of obstetric disorders. Description: Catedra de obstetrică şi ginecologie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Centrul medical „Repromed”, Chişinău, Republica Moldova

Managementul donatorului marginal în moarte cerebrală: experienţa Republicii Moldova

2023-04-23T17:36:16Z

Title: Managementul donatorului marginal în moarte cerebrală: experienţa Republicii Moldova Authors: Guţu-Bahov, Cornelia; Avădănii, Radu; Dumitraş, Tatiana; Garbuz, Victor Abstract: Introducere. Din cauza deficitului acut de organe transplantabile, în ultimul timp este acceptat transplantul de organe în baza criteriilor extinse; termenul utilizat pentru donatorii respectivi este cel de „donator marginal” (l. engl. extended donor). Material și metode. În perioada anilor 2014-2016, în Secţia de terapie intensivă a Spitalului Clinic Municipal ,,Sfânta Treime” au fost menţinuţi 49 de donatori în moarte cerebrală, 48 dintre ei fiind donatori marginali. Studiul, de tip descriptiv, s-a efectuat retrospectiv, pe baza datelor sistemului informaţional SIA Transplant și ale dosarelor donatorilor de organe. Rezultate. Vârsta medie a celor 48 de donatori marginali menţinuţi a fost de 62,3±11,3 ani. Examenul primar al donatorului s-a efectuat în baza fișei medicale, a anamnezei medicale și sociale. Totodată, au fost evaluaţi parametrii clinici și paraclinici ai donatorului – presiunea arterială (PA), presiunea venoasă centrală (PVC), hemoglobina (Hb), echilibrul acido-bazic (EAB), analiza biochimică a sângelui. De asemenea, a fost examinat sângele donatorului la o serie de infecţii (hepatitele virale B și C, citomegalovirus, toxoplasmoză, HIV) prin metoda de depistare imunologică a anticorpilor cu ajutorul testelor expres în laboratorul ,,Synevo”. Până la constatarea morţii cerebrale, toţi pacienţii au beneficiat de tratament non-chirgical, conform consultului neurologului și neurochirurgului. Durata tratamentului până la declararea morţii cerebrale a constituit mai puţin de 48 de ore în 51,0% (26/48) din cazuri, până la 3 zile – în 37,3% (19/48) din cazuri, mai mult de 4 zile – în 11,8% (6/48) din cazuri. Principalele comorbidităţi ale donatorilor au fost: hipertensiunea arterială gradul III, risc adiţional înalt (89,6%), cardiopatia ischemică (43,6%), fibrilaţia atrială permanentă (27,1%), diabetul zaharat tip 2 insulinodependent (4,2%) dintre cazuri. Complicaţiile survenite la menţinerea donatorului în moarte cerebrală au fost: hipotensiune arterială (89,6%), hipokaliemie (50,0%), acidoză metabolică (31,3%), aritmii (27,1%), diabet insipid (27,1%), asistolie (2,1%). O durată a menţinerii donatorului în moarte cerebrală mai puţin de 24 de ore s-a înregistrat în 29,2% de cazuri, până la 12 ore – în 11 (22,9%) cazuri, mai mult de 24 de ore – în 23 (47,9%) de cazuri. Concluzii. Donatorii marginali, corect menţinuţi, reprezintă un suport considerabil în tacticile medicale de prelungire a vieţii pacienţilor cu insuficienţă de organ. De aici reiese necesitatea monitorizării ţintite a donatorilor marginali aflaţi în moarte cerebrală, cu corecţia imediată a instabilităţii hemodinamice și dereglărilor metabolice.; Introduction. Due to an acute deficit of transplantable organs, new extended criteria are accepted now for organ donation, and this kind of donors are defined as marginal (extended) donors. Material and methods. Between the years 2014-2016, in Intensive Care Unit of Clinical Municipal Hospital “Sfanta Treime” 49 brain-dead donors were maintained, 48 of them were marginal donors. The descriptive retrospective study was performed on the basis of SIA Transplant Information System data and organ donors` files. Results. According to the data obtained, the mean age of those 48 marginal donors mantained was 62.3±11.3 years. The primary donor’s examination was based on the medical record, the medical and social history. Clinical and paraclinical parameters of the donor: blood pressure (BP) and central venous pressure (CVP), hemoglobin (Hb), acid-base balance (ABB), biochemical analysis of blood were also evaluated. Simultaneously, the donor’s blood was examined for infections (viral hepatitis B, viral hepatitis C, cytomegalovirus, toxoplasmosis, HIV) by immunological antibody detection using express assays in the “Synevo” laboratory. All patients were subjected to the non-surgical treatment method after consulting the neurologist and neurosurgeon. The duration of treatment until the brain death was less than 48 hours in 51% (26/48) of cases, up to 3 days in 37.3% (19/48) of cases, more than 4 days – in 8% (6/48) of cases. The main comorbidities diagnosed in donors were: 3rd degree arterial hypretension (89.6%), ischaemic heart disease (43.6%), permanent atrial fibrillation (27.1%), type 2 insulin-requiring diabetes mellitus (4.2%). According to the obtained data, the complications appeared during donor’ maintenance in brain death were: hypotension (89.6%), hypokalemia (50.0%), metabolic acidosis (31.3%), arrhythmias (27.1%), insipid diabetes (27.1%) and asystole (2.1%). The duration of donor maintenance in brain death less than 24 hours was recorded in 29.2% of cases, up to 12 hours – 11 (22.9%) cases, more than 24 hours – in 23 (47.9%) cases. Conclusions. Properly maintained marginal brain-dead donors represent a considerable support in medical tactics to extend the life of patients with organ failure. Hence the need for targeted monitoring of marginal donors in brain death with immediate correction of hemodynamic instability and metabolic disturbances. Description: Catedra de anesteziologie și reanimatologie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova; Disciplina sinteze clinice, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova; Secţia de terapie intensivă, Spitalul Clinic Municipal ,,Sfânta Treime”, Chișinău, Republica Moldova.