DSpace Collection: Materialele Conferinței știinţifice naţionale cu participare internaţională ”Optimizarea supravegherii epidemiologice în infecţiile nosocomiale”, 25 mai 2012, Chișinău, Republica Moldova

Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2012, Nr. 2(41)

2012-01-01T00:00:00Z

Title: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2012, Nr. 2(41) Abstract: Revista ”Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină” prezintă ediția periodică fondată de Asociația Obștească din Republica Moldova ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” în anul 2003. Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” a unit un grup de profesioniști din sistemul de sănătate care promovează valorile, principiile, modelele și tehnologiile relevante ale sistemului de sănătate prin editarea revistei periodice, manualelor, monografiilor și altor cărți. Scopul revistei: Difuzarea informației și publicarea rezultatelor științifice și realizărilor practice în domeniul economiei ocrotirii sănătății, managementului sanitar, psihologiei, medicinei sociale și altor discipline, precum și informații cu caracter medico-social. Propagarea și implementarea noilor tehnologii în domeniul dat. Contribuirea, prin mijloace accesibile la realizarea scopurilor de prim plan a Asociației ”Economie, Management și Psihologie în Medicină”. Revista științifico-practică „Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină” publică rezultatele cercetărilor autohtone în diferite domenii ale medicinei și implementarea practică a acestora. Description: Fondator: Asociația Obștească din Republica Moldova ”Economie, Management și Psihologie în Medicină”. Cofondatori: Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Management în Sănătate.

Unele aspecte epidemiologice ale infecţiei HIV/SIDA în municipiul Chişinău

2012-01-01T00:00:00Z

Title: Unele aspecte epidemiologice ale infecţiei HIV/SIDA în municipiul Chişinău Authors: Vlas, Ion Abstract: Infecţia HIV/SIDA continuă să fie o problemă prioritară de sănătate publică, care tot mai mult îşi lasă amprenta în toate sferele vieţii şi activităţii umane, aduce prejudicii grave de ordin medical, social, moral şi economic. În conformitate cu clasificarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), actualmente infecţia HIV/ SIDA în Republica Moldova se află în stadiul de epidemie concentrată, cu transmitere preponderentă pe cale heterosexuală. Prevalenţa HIV este în mod constant > 5% în grupurile de populaţie cu risc sporit de infectare şi < 1% în rândul femeilor gravide. În anul 1992, în mun.Chişinău este depistat primul caz de infecţie HIV. Însă o răspândire largă infecția HIV obține în anii 1996-2001, când numărul de persoane afectate sporeşte esenţial, fiind înregistrate şi raportate în această perioadă 478 de cazuri noi de infeţie HIV, cu răspândire preponderentă în rândul utilizatorilor de droguri injectabile. Începând cu anul 2002, infecţia se înregistrează şi în teritoriile rurale. Anual în municipiul Chișinău se înregistrează în medie 90 cazuri noi de infecţie HIV şi 40 cazuri de SIDA. Decedează anual în rezultatul maladiei SIDA 13-15 persoane. La finele anului 2011, în municipiu au fost înregistrate în total 1256 persoane infectate cu virusul HIV, prevalenţa constituie 157,0 la 100 mii populaţie (media pe republică – 171,53). În perioada 1992-2011, maladia SIDA a fost diagnosticată la 344 persoane, dintre acestea 160 (46,5%) au decedat. În anul 2011 au fost înregistate în municipiu 99 cazuri noi de infecţie HIV, indicele de incidenţă fiind 13,02 (media pe republică – 17,58) la 100 mii populaţie. Preponderent infecţia HIV se înregistrează în rândurile persoanelor ce întreţin relaţii sexuale cu persoane HIV infectate ori bolnave de SIDA, printre utilizatorii de droguri injectabile, bolnavii de tuberculoză şi printre persoanele ce revin de peste hotare după un termen mai mare de 3 luni, fiind afectate în majoritate persoanele tinere, de vârstă reproductivă, apte de muncă, sexual active – vârsta de 15-39 de ani (62-75% în diferiţi ani). Se menţine la un nivel sporit ponderea femeilor implicate în procesul epidemic ( 51-55%). Sporeşte numărul cazurilor de infecţie HIV printre femeile gravide – de la 8 cazuri în a. 2009 la 13 în 2011. Implicarea femeilor gravide în procesul epidemic reprezintă un risc major de transmitere a infecţiei pe cale materno-fetală. În perioada 2002-2011, în municipiu au fost depistaţi cu infecţia HIV 15 copii născuţi din mame HIV pozitive. În structura căilor de transmitere a infecţiei HIV predomină calea sexuală (anul 2009 – 80,2%, 2010 – 80,7%, 2011 – 79,8%), respectiv se reduce ponderea persoanelor infectate în rezultatul consumului de droguri injectabile (2009 – 19,8%, 2011 – 12,12%). Creşterea numărului persoanelor infectate cu HIV favorizează răspândirea infecţiei în rândurile populaţiei, creşte probabilitatea riscului infectării nosocomiale, inclusiv a infectării profesionale a lucrătorilor medicali. Epidemia de HIV/SIDA pune corpul medical în situaţia nu numai de a lupta cu o boală incurabilă, cu o răspâdire de proporţii, ci şi de a asigura cu exigenţă protecţia personală de o eventuală infectare cu virusul HIV (dar şi cu virusul HVB) în timpul executării obligaţiunilor de serviciu. Respectarea cu stricteţe de către lucrătorii medicali a precauţiilor universale în timpul executării obligaţiunilor de serviciu, evidenţa accidentelor medicale, efectuarea corectă a acţiunilor organizatorice și profilactice postcontact (în caz de accident medical) asigură protecţia anti-HIV și anti-HV parenterale.

Studierea şi evaluarea nivelului de infectare cu virusurile hepatitelor virale B şi C a lucrătorilor medicali din zona de sud a R. Moldova

2012-01-01T00:00:00Z

Title: Studierea şi evaluarea nivelului de infectare cu virusurile hepatitelor virale B şi C a lucrătorilor medicali din zona de sud a R. Moldova Authors: Isac, Marina; Guriev, Vladimir; Spînu, Constantin; Sajen, Octavian; Spînu, Igor; Ghiţoi, Gheorghe Abstract: Actualitate. Hepatitele virale B și C reprezintă o problemă actuală de sănătate publică, precum și socioeconomică. Lucrătorii medicali sunt un grup cu risc sporit de infectare cu virusurile hepatitelor virale B și C. Materiale și metode. Pentru realizarea studiului au fost investigaţi la markerii hepatitelor virale B și C 244 de lucrători medicali din zona de Sud a Republicii Moldova (IMSP Spitalul clinic raional, or. Vulcănești) prin metoda imunoenzimatică ELISA, utilizând teste cu sensibilitatea și specificitatea 99,5% (DIA.PRO, Italia). Rezultate obţinute. Analiza și evaluarea rezultatelor a demonstrat că AgHBs a fost depistat la 22 persoane (9,0%) și anti-HCV la 8 (3,3%). Repartizarea în rândurile femeilor și bărbăţilor a fost următoarea: printre femei n = 225 AgHBs a fost depistat în 9,8% cazuri (21 persoane) în timp ce printre bărbaţi – la 5,2% (o persoană). Anti-HCV a fost depistat în 3,6% cazuri (8 persoane), toate în rândul sexului feminin. La bărbaţi acest marker nu a fost depistat. Un interes deosebit prezintă repartizarea markerului AgHBs pe grupe de vârstă. Cele mai multe cazuri de decelare a AgHBs s-au înregistrat în grupa de vârstă 31-60 de ani – 16 cazuri (6,6%), totodată în această grupă înregistrându-se cel mai înalt nivel de detectare a markerului anti-HCV – 6 cazuri (2,5%). Analiza și evaluarea rezultatelor studiului au demonstrat că, în funcţie de postul ocupat, cele mai multe rezultate pozitive la markerul AgHBs s-au înregistrat în rândul asistentelor medicale – 5,0% (12 persoane) și a infermierelor – 3,7% (9 persoane). În același timp, markerul anti-HCV a fost depistat la 3 infermiere (1,3%) și la 3 asistente medicale (1,3%). Concluzie. Lucrătorii medicali din zona de Sud sunt expuși unui risc sporit de infectare cu virusurile hepatitelor virale B și C – 9,0% și 3,3%, respectiv. În acest context, se impune necesitatea acoperirii vaccinale a personalului medical contra hepatitei virale B.

Sănătatea resurselor umane medicale – premisa profilaxiei bolilor nosocomiale

2012-01-01T00:00:00Z

Title: Sănătatea resurselor umane medicale – premisa profilaxiei bolilor nosocomiale Authors: Moraru, Lilia Abstract: Introducere. Resursele umane medicale în activitatea lor adesea înregistrează traumatisme, înţepături, arsuri cu ingredienţii, materialele biologice sau vin la serviciu deja infectaţi, cu panaricii, boli transmisibile sau prezentându-se ca și transmiţători de boli (hepatite, dizenterie etc.). Deși medicii cunosc aceste lucruri, planul financiar, nevoile materiale îi impun să lucreze uneori fără măsuri de precauţie, care adesea pot deveni fatale pentru organizaţii întregi. Scopul lucrării a fost contribuţia la asigurarea unei stări de sănătate bune a populaţiei ţării, parte componentă a căreia sunt resursele umane medicale și pacienţii. Obiective: - identificarea factorilor de risc profesionali în activitatea personalului medical, - determinarea structurii bolilor profesionale în unităţile medicale studiate, - analiza informaţiei obţinute, - cuantificarea impactului factorilor de risc asupra personalului medical, - formularea previziunilor, - elaborarea de strategii și planuri, - elaborarea unui sistem de monitorizare, - elaborarea metodelor de evaluare a mâsurilor luate, - studiul posibilităţilor de includere a aportului intersectorial, interdepartamental. Material și metode. Personalul medical (600 de persoane) a fost examinat ca un sistem bio-psihosocial: ca organism biologic, ca personalitate și ca purtător de riscuri. Rezultate. Au fost identificate 5 clustere de factori de risc. Printre factorii de risc profesionali 79.7% intervievaţi au indicat contactul aerogen cu bolnavii; 95.9% – contactul cu sângele bolnavilor; 90.5% – accidentele în muncă (cu înţepătoare, tăietoare etc.); 87.8% – contactul cu materiale bioptice, plăgi purulente; 59.5% – contactul cu mase vomitive de la bolnavi; 59.5% – contactul cu substanţe dezinfectante; 39.2% – nerespectarea normelor de protecţie; 68.9% – lipsa condiţiilor și a echipamentului de protecţie; 39.2% – suprasolicitarea; 17.6% – radiaţia (existenţa monitoarelor radioactive în sălile de operaţii). În clusterul factorilor de risc psihologici au fost incluse: 31.1% – stresul pentru reușita intervenţiilor chirurgicale; 47.3% – stresul în procesele defectuoase de comunicare cu pacienţii. Pentru clusterul de factori organizatorici, cu 36.5% a fost indicata proasta organizare a muncii; cu 35.1% – nerespectarea normelor esteticii; 17.6% – nerespectarea normelor ergonomice la locul de muncă etc. În clusterul factorilor de risc sociali, cu 23% – lipsa de locuinţă; 85.1% – salariile mici; 62.2% – birocraţia existenţă; cu 41.9% – nesiguranţa; cu 35.1% – indiferenţa etc. Drept boli asociate activităţii lor personalul medical a indicat: 12.2% – hepatitele; 1.4% – sifilisul; 1.4% – HIV; 5.4% – TBC; 10.8% – rujeola, rubeola, oreionul contactate de la bolnavi; 5.4% – nevrozele; cu 4.1% – bolile psihice; 16.2% – bolile alergice; cu 5.4% – bolile alergice de sistem (lupus psoriazis). Concluzii. Cele mai frecvente boli rezultate sunt hepatitele, sifilisul, HIV, TBC, maladiile infecţioase, nevrozele, bolile alergice. Respectarea normelor sanitar-epidemiologice este unul dintre factorii de profilaxie a bolilor nosocomiale.