http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/18635 Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021, Chișinău, Republica Moldova 2026-04-11T05:29:11Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19433 Title: Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2021, Vol. 26(1) Abstract: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Description: Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova 2021-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19432 Title: Violenţa împotriva personalului medical: amploarea globală Authors: Curteanu, Maria; Ciobanu, Elena Abstract: Introducere. Violenţa umană este o problemă actuală care îngrijorează societatea. În ultimii ani, profesioniștii din sănătate sunt adesea obiect al agresiunilor din partea pacienţilor, iar spitalele devin adesea locuri în care au loc violenţe, agresiuni verbale și fizice. Material și metode. Studiul s-a axat pe analiza articolelor știinţifice, rapoartelor și ghidurilor publicate on-line privind expunerea la fapte de violenţă, agresiuni verbale și fizice a personalului medical din serviciile de sănătate. Pentru colectarea informaţiilor au fost utilizate baze de date și platforme cu acces deschis. Rezultate. Creșterea numărului de atacuri violente asupra personalului din domeniul sănătăţii determină instalarea unui stres legat de iminenţa pericolului de atac cu consecinţe pe termen lung. Mai mult, numărul ridicat coroborat cu o creștere a severităţii incidentelor conduce la tulburări datorate stresului posttraumatic în rândul acestor profesioniști. Studii din alte state arată că agresiunea este o problemă și mai gravă în serviciile medicale de urgenţă și trebuie luate măsuri de precauţie adecvate. Agresiunea împotriva personalului medical uneori este soldată cu rănire și incapacitate de muncă sau se produc pierderi materiale legate de dotările unităţilor medicale. Concluzii. Actele de violenţă îndreptate împotriva personalului medical contribuie la degradarea calităţii serviciilor medicale, la abandonul profesiei de către personal și perturbarea sănătăţii fizice și psihice.; Introduction. Human violence is a current problem that worries society. In recent years, healthcare professionals have often been the object of aggression from patients, and hospitals often become places of violence, both verbal and physical aggression. Materials and methods. The study focused on the analysis of scientific articles, reports and guidelines published on-line on exposure to violence, verbal and physical aggression of medical staff in healthcare services. Databases and open access platforms were used to collect the information. Results. The increase in the number of violent attacks on health personnel leads to the installation of stress related to the imminence of the danger of attack with long-term consequences. Moreover, the high number coupled with an increase in the severity of incidents leads to disorders due to post-traumatic stress among these professionals. Studies in other countries shows that aggression is an even more serious problem in emergency medical services and appropriate precautions must be taken. The aggression against the medical staff sometimes results in injury and incapacity for work or material losses related to the endowments of the medical units occur. Conclusions. Acts of violence against medical staff contribute to the degradation of the quality of medical services, the abandonment of the profession by staff and the disruption of physical and mental health. Description: Disciplina de igienă, Departamentul medicină preventivă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova 2021-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19431 Title: Educaţia terapeutică a pacienţilor cu hipertensiune arterială: studiu descriptiv Authors: Ţopa, Alexandra; Guşilă, Ilenuţa; Zarbailov, Natalia Abstract: Introducere. Educaţia terapeutică a pacienţilor cu HTA reprezintă un element cheie în tratamentul acestei boli. Deși OMS a stabilit standardele care reglementează organizarea și desfășurarea educaţiei terapeutice a pacienţilor, implementarea acesteia rămâne a fi o problemă la nivel global. În Republica Moldova nu se cunoaște eficienţa educaţiei terapeutice în hipertensiunea arterială și nici dacă aceasta este racordată la standardele OMS. Reieșind din importanţa problemei, scopul acestui studiu a fost identificarea practicilor internaţionale de organizare și desfășurare a educaţiei terapeutice în hipertensiunea arterială pentru evaluarea alinierii procesului de organizare a intervenţiilor educaţionale pentru pacienţii hipertensivi din RM standardelor recomandate de OMS. Material și metode. Studiul dat este descriptiv și calitativ. În prima etapă de cercetare în bazele de date PubMed, Google Scholar și Hinari au fost identificate 19 studii epidemiologice secundare care au evaluat diferite aspecte ale educaţiei terapeutice în hipertensiunea arterială. La etapa a doua au fost selectate 2 studii care reflectă modul în care se organizează educaţia terapeutică la nivel internaţional. În urma căutării în Google Scholar și pe site-urile cnam.md, msmps.gov.md, ansp. md, au fost identificate 5 documente care reglementează organizarea educaţiei terapeutice la nivel naţional și 2 publicaţii care descriu cunoștinţele pacienţilor hipertensivi din RM despre propria boală. La următoarea etapă au fost analizate calitativ fișierele selectate. Rezultate. Recenzia pentru definirea domeniului efectuată de Correia J. et al. a determinat că în ţările cu venituri mici și medii au fost experimentate o gamă variată de moduri de realizare a educaţiei terapeutice, dar care nu au abordat aspectele de continuitate și de fezabilitate. Meta-analiza lui Tam H. et al. a determinat că măsurile de consolidare sunt eficiente în respectarea schimbării modului de viaţă. În 2019 a fost efectuat un studiu în 7 instituţii de asistenţă medicală primară din RM care a evaluat cunoștinţele și atitudinea pacienţilor hipertensivi faţă de propria boală. La nivel naţional, un studiu-pilot în cadrul IMSP CS Cahul a demonstrat eficacitatea intervenţiilor educaţionale desfășurate conform standardelor OMS. Concluzii. Realizarea educaţiei terapeutice în conformitate cu recomandările OMS reprezintă o măsură eficientă care să le permită pacienţilor să dobândească și să menţină abilităţi pentru gestionarea vieţii și a bolii și să-și menţină sau să-și îmbunătăţească calitatea vieţii. Există puţine date care să descrie organizeazarea și desfășuraea educaţiei terapeutice a pacienţilor cu hipertensiunea arterială în RM, ceea ce indică nevoia determinării elementelor constitutive, a modalităţii de organizare și desfășurare, conform standardelor și recomandărilor OMS pentru fortificarea acestei componente terapeutice.; Introduction. The therapeutic education of patients with hypertension is a key element in the treatment of this disease. Although the WHO has set standards for the organization and conduct of therapeutic education for patients, its implementation remains a global issue. In the Republic of Moldova, the effectiveness of therapeutic education in hypertension is not Republiknown, nor whether it is connected to WHO standards. Based on the importance of the issue, the aim of this study was to identify international practices for organizing and conducting therapeutic education in hypertension to assess the alignment of the process to WHO recommended standards. Material and methods. This study is descriptive and qualitative. In the first phase of research in the PubMed, Google Scholar and HINARI databases, 19 secondary epidemiological studies were identified that evaluated different aspects of therapeutic education in hypertension. In the second stage, 2 studies were selected that reflect the way in which therapeutic education is organized internationally. Following the search in Google Scholar and on the sites cnam.md, msmps.gov.md, ansp. md, 5 documents were identified that regulate the organization of therapeutic education at national level and 2 publications that describe the knowledge of hypertensive patients in the Republic of Moldova about their own disease. At the next stage, the selected files were qualitatively analyzed. Results. The scoping review by Correia J. et al. determined that in low- and middle-income countries a wide range of ways of achieving therapeutic education were experienced, but which did not address issues of continuity and feasibility. Meta-analysis of Tam H. et al. determined that consolidation measures are effective in respecting lifestyle change. In 2019, a study was conducted in 7 primary care institutions in the Republic of Moldova that assessed the knowledge and attitude of hypertensive patients towards their own disease. At the national level, a pilot study within a primary health care institution demonstrated the effectiveness of educational interventions carried out according to WHO standards. Conclusions. In the Republic of Moldova, as well as in low- and middle-income countries, the therapeutic education of patients with hypertension requires the finalization of the concept and knowledge of international standards on how to organize. In middle- and high-income countries, the effectiveness of educational interventions in the treatment of patients with hypertension was studied and the cost-effectiveness of the intervention given at the medical system level was argued. Description: Catedra de medicină de familie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Instituţia Medico-sanitară Publică Asociaţia Medicală Teritorială Botanica, Instituţia Medico-sanitară Publică Centrul de Sănătate Ciorescu 2021-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19408 Title: Dinamica concentraţiei trombocitelor în sânge în ciroza hepatică cu virusul hepatitic C după tratamentul cu preparate antivirale cu acţiune directă Authors: Avricenco, Mariana; Holban, Tiberiu Abstract: Introducere. Trombocitopenia este o manifestare frecventă în infecţia cronică cu virusul hepatitic C. Gradul trombocitopeniei este corelat cu leziunile hepatocelulare și fibroza hepatică. Antiviralele cu acţiune directă au demonstrat efectul benefic asupra trombocitopeniei la pacienţii cu ciroză hepatică. Scopul acestui studiu a fost evaluarea efectului preparatelor antivirale cu acţiune directă asupra concentraţiei trombocitelor la pacienţii cu ciroză hepatică cu virus hepatitic C. Material și metode. Studiul retrospectiv, randomizat, a cuprins 144 pacienţi cu ciroză hepatică VHC, care au urmat tratament cu preparate antivirale cu acţiune directă. Pacienţii au fost repartizaţi în 2 loturi, în funcţie de schema și durata de tratament. Au fost evaluaţi parametrii clinici, paraclinici și virusologici. Rezultate. La iniţierea terapiei antivirale, trombocitopenie severă (25-69 × 10⁹ / l) a fost prezentă la 31 (21,5%) pacienţi, moderată (70-120 × 109 / l) a fost prezentă la 68 (47,2%) pacienţi. La finisarea terapiei antivirale, 15 (10,4%) pacienţi au menţinut trombocitopenia severă (52-65 × 109 / l), moderată s-a păstrat la 69 (47,9%) pacienţi. Repartizarea pacienţilor după stadiul de fibroză apreciat prin Fibroscan, a fost: stadiul F3 la 12 (8,3%) pacienţi, stadiul F4 – 132 (91,6%) pacienţi. Răspunsul biochimic a fost obţinut în ambele loturi, profilul transaminazelor îmbunătăţindu-se la sfârșitul tratamentului. Răspunsul virusologic susţinut a fost prezent la 135 (93,7%) pacienţi. Concluzii. Tratamentul cu preparate antivirale cu acţiune directă este eficient și sigur în ciroza hepatică cu virusul hepatitic C. Eradicarea infecţiei prin obţinerea răspunsului virusologic susţinut prezintă o strategie eficientă în ameliorarea trombocitopeniei și fibrozei hepatice.; Introduction. Thrombocytopenia is a common manifestation in chronic infection with hepatitis C virus. The degree of thrombocytopenia is correlated with hepatocellular lesions and hepatic fibrosis. Direct-acting antivirals have demonstrated the beneficial effect on thrombocytopenia in patients with cirrhosis. The purpose of this study was to evaluate the effect of direct-acting antiviral preparations on platelet concentration in patients with hepatitis C cirrhosis. Material and methods. The retrospective, randomized study involved 144 patients with HCV cirrhosis who received treatment with direct-acting antiviral preparations. Patients were assigned to 2 groups, in terms of the regimen and duration of treatment. Clinical, paraclinical and virological parameters were evaluated. Results. At initiation of antiviral therapy, severe thrombocytopenia (25-69 × 10⁹ / l) was present in 31 (21.5%) patients, moderate (70-120 × 109 / l) was present in 68 (47.2%) patients. When completing antiviral therapy, 15 (10.4%) patients maintained severe thrombocytopenia (52-65 × 109 / l), moderate was maintained in 69 (47.9%) patients. The distribution of patients after the fibrosis stage assessed by Fibroscan was: stage F3 in 12 (8.3%) patients, stage F4 – 132 (91.6%) patients. Biochemical response was obtained in both batches, with the transaminases profile improving at the end of treatment. Sustained virological response was present in 135 (93.7%) patients. Conclusions. Treatment with direct-acting antivirals is effective and safe in cirrhosis with hepatitis C virus. Eradication of infection by obtaining sustained virological response presents an effective strategy in relieving thrombocytopenia and liver fibrosis. Description: Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, Chişinău, Republica Moldova, Catedra de boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova 2021-01-01T00:00:00Z