http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24433 Conferința națională cu participare internațională „Tendințe actuale și provocări în medicina preventivă” organizată în cadrul celei de-a XXXVII-a ediție a Săptămânii Medicale Balcanice „Perspective ale Medicinei Balcanice în era post COVID-19”, 8-9 iunie 2023 2026-04-09T15:50:52Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25103 Title: One Health & Risk Management. Iunie 2023, Ediție specială Abstract: One Health & Risk Management is a biannual scientific journal for specialists in medical and biological sciences, which was founded in 2019 within the Moldavian Biosafety and Biosecurity Association (MDBBA). The journal accepts submissions in Romanian, English, French and Russian, in accordance with current international standards and guidelines. The Journal policy is aligned with the new concepts of international organizations (WHO, OIE FAO, etc.), such as One Health Approach, enclosed within a cooperative, multisectoral, transdisciplinary, national and international framework. The current state of the contemporary world in terms of depth and dynamics of changes, as well as the accelerated rate of research and innovation on evidence-based risk management, generate a progressive growth in the amount of medical and biological data. Therefore, One Health & Risk Management Journal will support and publish manuscripts based on scientific evidence on human, animal and environmental health. The priority for acceptance would be given to those articles which report study results on identification of specific hazards and risk assessment associated with these hazards, development and analysis of potential risk management options, as well as selection and implementation of a specific monitoring and evaluation strategy used for risk management. The rigorous review process (double-blind peer review) will involve professionals from various scientific fields, who comply with the international ethical guidelines for scientific publications. One Health & Risk Management magazine will increase its visibility by exchanging articles with other relevant publications and collaborating with similar national and international organizations, as well as via its website, which includes the recently published articles, providing the opportunity to get real-time information (Free Open Access). The editorial board of the magazine brings together outstanding personalities, both from the country and abroad, who help to maintain the journal to the highest scientific standards. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25102 Title: Morbiditatea prin incapacitate temporară de munci a angajaților din ramurile economiei naționale Authors: Gherciu-Tutuescu, Svetlana; Bucata, Elena; Meșina, Victor; Deleu, Raisa; Pînzaru, Iurie Abstract: ntroducere. Starea de sănătate a angajaților din ramurile economiei naționale ale Republicii Moldova este influențată direct de factorii mediului ocupațional. Morbiditatea angajaților este unul din indicii principali care demonstrează elocvent influența negativă a factorilor mediului ocupațional asupra stării de sănătate a muncitorilor. Scopul. Studierea dinamicii morbidității cu incapacitate temporară de muncă a angajaților din Republica Moldova pe perioada aa. 2018-2020. Material și metode. A fost efectuată analiza statistică a indicilor morbidității cu incapacitate temporară de muncă a angajaților din ramurile economiei naționale ale Republicii Moldova în baza formularului statistic nr. 16 ITM (Incapacitatea Temporară de Muncă), pe perioada anilor 2018-2020. Rezultate. Analizând rezultatele indicilor morbidității cu incapacitate temporară de muncă s-a constatat că în a. 2020, comparativ cu a. 2019, se atestă o creștere vădită a numărului de cazuri de la 47,6 până la 86,5 (a.2018 – 59,2) la 100 de salariați şi a numărului de zile de la 784,7 (a.2019) până la 1274,8 (a. 2020), (a. 2018 – 906,9) la 100 salariați)). Conform datelor BNS (Biroul Național de Statistică), numărul de persoane care activează în condiții de muncă care nu corespund normelor de securitate și de sănătate în muncă reprezintă în medie aproximativ 210 – 230 de mii. Calculul indicilor morbidității cu incapacitate temporară de muncă după numărul lucrătorilor în perioada de raportare reprezintă 148 086 (a.2018), 127 095 (a. 2019), 106 233 (a. 2020). Această variație este condiționată de faptul că numărul real de angajați expuși factorilor de muncă nocivi și periculoși nu este în totalmente elucidat din lipsa specialiștilor în domeniu. Multe întreprinderi, în special mici și mijlocii, nu dispun de servicii de securitate și de sănătate a muncii. Toate datele au fost generalizate după teritoriile administrative, ramurile economiei naționale ale Republicii Moldova și după gen. Astfel, cazurile diferă de la o ramură la alta și de la un raion la altul, decalaj în indicatori oferă și genul muncitorului. În rândul femeilor, numărul de cazuri constituie – 91,0 (a. 2019 – 52,0, a. 2018 – 62,2), iar numărul de zile 1351,3 (a. 2019 – 931,2; a. 2018 – 863,2). Cunoașterea structurii morbidității profesionale are importantă în condițiile de expunere profesională la factorii nocivi din mediul de muncă, iar odată precizată poate fi remediată prin măsuri tehnico-organizatorice profilactice. Concluzii. Incidența morbidității angajaților crește brusc, iar în ultimul an de referință se atestă o evaluare nesatisfăcătoare a morbidității angajaților, ceea ce se reflectă în indicii morbidității și mortalității generale la nivel de țară. Factorii de risc profesional monitorizați necesită a fi luați în considerare la nivel național și expuși unei abordări sistematice pentru a fi controlați și preveniți, deoarece neglijarea lor afectează sănătatea angajaților și are un efect negativ asupra morbidității și mortalității generale a populației din Republica Moldova. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25101 Title: Distribuția teritorială a accidentelor și a traumatismelor rutiere în Republica Moldova Authors: Cociu, Svetlana; Cebanu, Serghei Abstract: Introducere. În povara globală a bolilor, traumele sunt responsabile de 7,6% dintre decese. În categoria traumatismelor, violenței și autovătămării, traumatismele rutiere domină cu 34,8%, fiind urmate de căderi (18,8%) și de autovătămări (16,3%). În Republica Moldova, traumatismele rutiere ocupă locul II printre cauzele de deces din categoria traumelor și otrăvirilor. Scopul acestei cercetări a fost analiza în dinamică a traumelor rutiere în profil teritorial cu identificarea zonelor killer și argumentarea unor măsuri specifice de prevenire și de menținere a siguranței rutiere. Material și metode. A fost efectuat un studiu retrospectiv, descriptiv privind analiza și distribuția teritorială a accidentelor rutiere în populația Republicii Moldova. Au fost folosite datele cu privire la situația accidentară din „Registrul de stat al accidentelor rutiere” al Inspectoratului Național de Securitate Publică pentru perioada anilor 2014-2019 și datele cu privire la numărul șoferilor segregate pe gen, vârstă și raioanele țării din cadrul Agenției Servicii Publice. Au fost aplicate metodele mixte de cercetare, Excel, ArcGIS Pro și scheme de culori gradate monocromatice cu distribuția datelor în quartile. Rezultate. În structura mortalității prin accidente rutiere (AR) în profil teritorial, cea mai mare rată s-a înregistrat în RDD UTA Găgăuzia – 20,8% (IÎ95% 0,5-42,1), urmată de RDD mun. Chișinău – 14,7% (IÎ95% 3,9-33,2), RDD Nord – 14,4% (IÎ95% 4,0-32,7) și RDD Centru – 14% (IÎ95% 4,2-32,2). Cea mai mică rată a mortalității prin accidente rutiere s-a înregistrat în RDD Sud – 12,5% (IÎ95% 4,8-29,9). Prevalează Ceadâr-Lunga – 26,1%, Sângerei – 20,2%, Comrat – 20% și Strășeni – 18,3%. În baza de date proprii pentru perioada 2014-2019 sunt înregistrate 13117 de AR, media anuală fiind de 2185,8±116,88. În mun. Chișinău s -au înregistrat 51,3% (IÎ95% 50,08-52,47) de cazuri, în mun. Bălți – 3,8%, în Criuleni – 3,7% și în Orhei – 3,3%. În perioada analizată au fost înregistrate 24402 mii de încălcări ale regulamentului de circulație rutieră. În total, 21920 de persoane au avut de suferit de pe urma AR, în medie 3653,3±126,84 de persoane au suportat diverse traumatisme, inclusiv decese, dintre care 1336,5±99,44 persoane de gen feminin și 2295,7±52,38 de gen masculin. Participanții la trafic, cu sau fără traumatisme, au fost implicați în AR cu participarea mai multor mijloace de transport în 39,3% (IÎ95% 38,07-40,61) din cazuri, cu participarea vehiculelor și a pietonilor în 32,8% (IÎ95% 31,43-34,11) și cu participarea unui singur vehicul în 27,9% (IÎ95% 26,50- 29,27). Pietonii, conducătorii auto și pasagerii sunt printre grupele vulnerabile. Au fost întocmite nouă reprezentări cartografice cu evidențierea cromatică a zonelor killer cu distribuția teritorială a AR segregate pe vârstă, gen, grupe vulnerabile raportate la numărul total de AR, numărul total de șoferi și numărul total de populație. Concluzii. Datele obținute și reprezentările cartografice ale zonelor killer întocmite vor fi lobate organelor competente și se va argumenta necesitatea întocmirii unui registru pe traume, cu date comparabile cu alte țările, și a campaniilor de informare, de comunicare și de educare a comunității privind siguranța rutieră la nivel național. 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/25100 Title: Corelația între modificările aparatului dento-maxilar și statusul postural la sportivi Authors: Arapu, Corina; Grecu, Adriana; Tăbîrță, Alisa Abstract: Introducere. Studiile recente prezintă date despre relația dintre ocluzia dentară patologică și modificările de postură generală. Dereglările statice și dinamice ale articulației temporo-mandibulare și modificările de structurale ale mușchilor masticatori pot declanșa o serie de mecanisme compensatori care modifică tonusul musculaturii coloanei vertebrale și a membrelor, cu impact negativ asupra posturii. Dereglările de postură, chiar și cele mai neînsemnate, ar putea fi un factor important în biomecanica și performanțele fizice ale sportivului. Scopul. Analiza datelor din literatură referitoare la corelația dintre deficitele de ocluzie dentară și dereglările de postură la persoanele care practică sportul sistematic. Material și metode. A fost realizat un studiu de analiză a literaturii de specialite cu utilizarea combinațiilor de cuvinte-cheie: „anomalii dento-maxilare”, „status postural”, „sportivi” scrise pe motorul de căutare Google Scholar, PubMed, Hinari. Rezultatul căutării a prezentat 399 de surse, dintre care au fost disponibile în text deplin 32, analizate au fost 19 surse bibliografice relevante tematicii. Rezultate. În literatura de specialitate se menționează că la originea anomaliilor dento-maxilare participă, alături de interpoziții heterotrope, autotrope și obiceiuri vicioase, generatoare de forțe nocive asupra posturii capului și corpului în timpul desfășurării unor activități, dar și în timpul somnului. Hiperflexia și hiperextensia extremității cefalice față de corp poate favoriza deplasarea spre înainte și, respectiv, spre posterior a mandibulei, situații caracteristice relațiilor prognate și ulterior retrognate. Sistemul postural, ca urmare a complexității sale, necesită o serie de informații percepute în mod continuu de receptori. Funcționarea optimă a acestor receptori este reprezentată de poziția ideală a corpului în spațiu. Analiza studiilor din domeniu au arătat că chiar dacă există o corelație dintre deficitele dento-maxilare și dereglările de postură nu sunt date științifice pentru argumentarea corelației cauză-efect atât în populația general, cât și la sportivi. Concluzii. Corelația dintre dezechilibrul la nivelul unității masticatorii și a deficitelor posturale la sportivi nu este suficient argumentată științific în literatura de specialitatea și trebuie studiată pentru a dezvolta strategii de diagnostic și de tratament 2023-01-01T00:00:00Z