http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/254 2026-04-30T05:09:10Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33246 Title: Studiu comparativ al morbidității anomaliilor dento-maxilare la copii din mediu rural versus urban Authors: Furculița, Andrei; Bogonosu, Andrei; Mihailovici, Gheorghe; Ciumeico, Igor; Mihailovici, Pavel; Avornic, Lucia Abstract: Introducere. Anomaliile dento-maxilare (AnDM) reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni dentomaxilare la copii, iar distribuția lor poate varia între mediul rural și urban, sub influența factorilor de mediu. Inocluzia verticală constituie o discrepanță verticală cu impact clinic major, având o etiologie complexă, multifactorială, în care susceptibilitatea genetică poate interacționa cu influențe funcționale și de mediu. Scopul lucrării. Estimarea morbidității anomaliilor dento-maxilare printr-un studiu comparativ în cadrul examinării stomatologice la copii din mediu rural versus urban. Material și metode. Studiu transversal comparativ realizat pe un eșantion de 194 elevi cu vârsta de 12–16 ani (100 din mediul rural și 94 din mediul urban) din Republica Moldova, prin examinări clinice standardizate. Malocluzia a fost înregistrată o singură dată per copil, iar semnele ocluzale separat (pot coexista diverse anomalii); prevalența a fost calculată raportat la numărul total de copii din fiecare grup. Rezultate. Per general s-a identificat o prevalență mai mare a AnDM la copiii din mediul rural comparativ cu cei din mediul urban (68,0% vs 58,5%), cu predominanța malocluziei de clasa I Angle în ambele medii (38% vs 34%). Semnele clinico-morfologice asociate au fost mai frecvente în mediul rural, respectiv: ocluzie adâncă (14% vs 10,6%), devierea liniei mediane (11% vs 5,3%), overjet crescut (12% vs 5,3%) și înghesuire dentară (23% vs 12,8%). Inocluzia verticală a fost identificată doar la elevii din mediul rural (3%). În cadrul studiului a fost identificată o pereche de gemeni, băieți, cu inocluzie verticală anterioară (zigozitatea nefiind evaluată), documentată fotografic exo- și endooral. S-a evidențiat o asemănare a semnelor clinico-morfologice ale ocluziei și ale stării arcadelor dento-alveolare, caracterizată prin lipsa contactului vertical interarcadic în regiunea incisivo-canină, cu un spațiu de inocluzie de 1,0 mm și, respectiv, 1,5 mm. Concluzii. Anomaliile dento-maxilare prezintă o morbiditate înaltă la copiii din ambele medii de trai, cu predominanță și severitate mai mare în mediul rural. Identificarea inocluziei verticale anterioare la gemeni constituie un indiciu sugestiv în favoarea factorilor genetici incriminați, cercetări atestate și în literatura de specialitate. Studiul realizat confirmă necesitatea și valoarea screeningului ortodontic precoce, în contextul prevenției AnDM și a sănătății orale la copii, în special în mediul rural.; Background. Dentomaxillary anomalies (DMA) represent one of the most common conditions affecting the dentomaxillary system in children, and their distribution may vary between rural and urban environments under the influence of environmental factors. Open bite is a vertical discrepancy with major clinical impact and a complex, multifactorial etiology, in which genetic susceptibility may interact with functional and environmental influences. Objective of the study. To estimate the morbidity of dentomaxillary anomalies through a comparative study during dental examination of children from rural versus urban environments. Material and methods. A comparative cross-sectional study was conducted on a sample of 194 schoolchildren aged 12–16 years (100 from rural areas and 94 from urban areas) from the Republic of Moldova, using standardized clinical examinations. Malocclusion was recorded once per child, while occlusal signs were recorded separately (different anomalies may coexist); prevalence was calculated in relation to the total number of children in each group. Results. Overall, a higher prevalence of DMA was identified among children from rural areas compared to those from urban areas (68.0% vs 58.5%), with predominance of Angle Class I malocclusion in both environments (38% vs 34%). Associated clinical-morphological signs were more frequent in the rural environment: deep bite (14% vs 10,6%), midline deviation (11% vs 5,3%), increased overjet (12% vs 5,3%) and dental crowding (23% vs 12,8%). Open bite was identified exclusively among rural schoolchildren (3%). Within the study, a pair of twin boys with anterior vertical open bite (zygosity not evaluated) was identified and documented through extraoral and intraoral photographs. Similar clinical–morphological occlusal characteristics and dentoalveolar arch conditions were observed, characterized by the absence of vertical interarch contact in the incisor–canine region, with an open bite space of 1.0 mm and 1.5 mm, respectively. Conclusions. Dentomaxillary anomalies show a high morbidity among children from both environments, with greater predominance and severity in rural areas. The identification of anterior vertical open bite in twins represents a suggestive indication of genetic factors involved, as also reported in the scientific literature. The present study confirms the necessity and value of early orthodontic screening in the context of DMA prevention and the promotion of oral health in children, particularly in rural area. 2026-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33245 Title: Coronectomia – abordare conservatoare în managementul molarilor de minte incluși Authors: Frunză, Dumitru; Galațanu, Angel; Beliniuc, Sergiu; Motelica, Gabriela Abstract: Introducere: Molarul de minte inferior inclus reprezintă o provocare chirurgicală frecventă, în special atunci când se află într-un raport anatomic intim cu canalul mandibular. Extracția completă în aceste cazuri implică un risc semnificativ de lezare a nervului alveolar inferior, ceea ce poate duce la complicații neurologice postoperatorii. Coronectomia apare ca o alternativă terapeutică strategică și conservatoare, ce presupune îndepărtarea exclusivă a coroanei dentare și menținerea rădăcinilor in situ pentru a proteja integritatea pachetului neurovascular. Scopul lucrării: evaluarea complexă a eficienței și siguranței clinice a tehnicii de coronectomie în gestionarea molarilor de minte inferiori care prezintă un risc crescut de afectare nervoasă. Material și metode: Studiul prospectiv a fost realizat în cadrul Clinicii Stomatologice Universitare nr. 2, pe un grup de pacienți cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani. Evaluarea preoperatorie a inclus investigații clinice și imagistice riguroase, utilizând ortopantomografia (OPG) și tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT). S-au analizat raporturile radiculare și poziția molarilor conform clasificărilor Pell & Gregory și Winter, aplicându-se criterii stricte de selecție pentru coronectomie. Rezultate: Utilizarea tehnologiei CBCT a permis identificarea precisă a cazurilor cu raport intim între rădăcini și canalul mandibular. Rezultatele au demonstrat o incidență semnificativ redusă a complicațiilor neurologice în grupul supus coronectomiei, comparativ cu extracția completă. Durerea și edemul postoperator au fost moderate și tranzitorii, fiind bine tolerate de pacienți. Deși s-a observat migrarea radiculară în unele cazuri, aceasta nu a generat impact clinic negativ. Concluzii. Coronectomia este o metodă sigură, predictibilă și eficientă, reducând substanțial morbiditatea postoperatorie în cazurile cu risc neurovascular major. Examinarea CBCT este esențială pentru optimizarea selecției cazurilor și creșterea succesului terapeutic.; Background: Impacted mandibular third molars represent a frequent surgical challenge, particularly when they exhibit an intimate anatomical relationship with the mandibular canal. Complete extraction in such cases involves a significant risk of inferior alveolar nerve injury, potentially leading to postoperative neurological complications. Coronectomy has emerged as a strategic and conservative therapeutic alternative, consisting of selective removal of the dental crown while intentionally retaining the roots in situ to preserve the integrity of the neurovascular bundle. Objective of the study: To comprehensively evaluate the clinical efficacy and safety of the coronectomy technique in the management of mandibular third molars associated with a high risk of inferior alveolar nerve impairment. Material and methods: A prospective study was conducted at the University Dental Clinic No. 2, including patients aged between 18 and 49 years. Preoperative assessment involved thorough clinical and radiological investigations using panoramic radiography (OPG) and cone-beam computed tomography (CBCT). Root relationships and molar position were analyzed according to Pell & Gregory and Winter classifications, applying strict selection criteria for coronectomy indication. Results: CBCT imaging enabled accurate identification of cases presenting an intimate relationship between the roots and the mandibular canal. The incidence of neurological complications was significantly lower in the coronectomy group compared to complete extraction. Postoperative pain and edema were moderate and transient. Root migration was observed in certain cases; however, it did not result in adverse clinical outcomes. Conclusions: Coronectomy is a safe, predictable, and effective technique that substantially reduces postoperative morbidity in cases presenting major neurovascular risk. CBCT examination is essential for optimal case selection and enhancement of therapeutic success. 2026-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33244 Title: Analiza și evaluarea tehnologiilor digitale în diagnosticul și managmentul tratamentului protetic Authors: Filipciuc, Mihaela; Felendiuc, Jana; Uncuța, Andreea; Cheptanaru, Olga; Uncuța, Diana Abstract: Introducere. Inteligența artificială utilizată în stomatologie reprezintă un instrument esențial în realizarea unor sarcini umane prin intermediul mașinilor și a tehnologiilor. Creșterea prevalenței leziunilor odontale coronare (LOC), precum și a edentațiilor parțiale și totale a dus la necesitatea implementării unor soluții mai precise, predictibile și complexe a tratementului protetic. Aplicațiile digitale au transformat esențial abordarea terapiei protetice dentare, introducînd nu doar tehnologii moderne de prelucrare și fabricare a construcțiilor protetice, cît și materiale dentare inovatoare capabile să substituie cu succes materialele convenționale, cu un grad de rezistență,estetică și biocompatibilitate sporit. Scopul lucrării. Evaluarea impactului tehnologiilor digitale asupra diagnosticului, planificării și managementului tratamentului protetic, precum și analiza beneficiilor acestora în practica clinică modernă. Material și metode. Pentru realizarea studiului a fost efectuată o analiză a literaturii de specialitate selectate din baze de date științifice internaționale, precum PubMed/MEDLINE, Scopus, Google Scholar și eLIBRARY.ru. Au fost incluse lucrări publicate în intervalul 2011–2025, redactate în limbile engleză, română și rusă, care au investigat implementarea tehnologiilor digitale și impactul acestora asupra tratamentului protetic. Cît și articole bazate pe evaluarea aplicațiilor digitale utilizate în protetică, precum scanarea intraorală, sistemele CAD/CAM, imagistica digitală și software-urile de planificare virtuală a tratamentului. Ca criterii de alegere a surselor sau utilizat următoarele cuvinte cheie inteligență artificială,leziuni odontale coronare, scanare intraorală, tehnologii digitale, biocompatibilitate. Rezultate. Analiza literaturii de specialitate a evidențiat faptul că integrarea tehnologiilor digitale în protetica dentară determină o creștere semnificativă a acurateței diagnosticului și a preciziei restaurărilor protetice. Totodată, fluxul digital, în ansamblu, optimizează etapele clinico-tehnice ale tratamentului protetic, asigurând o mai bună coordonare între etapa clinică și cea de laborator. Concluzii. Implementarea tehnologiilor digitale în practica stomatologică modernă trebuie realizată în echilibru cu experiența și raționamentul clinic al medicului stomatolog, pentru a asigura rezultate terapeutice optime și adaptate nevoilor individuale ale pacientului.; Background. Artificial intelligence used in dentistry represents an essential tool for performing clinical tasks through digital technologies. The increasing prevalence of coronal odontogenic lesions (COL), as well as partial and total edentulism, has led to the need for more precise, predictable, and complex therapeutic solutions in prosthetic treatment. Digital applications have significantly transformed the approach to dental prosthetic therapy by introducing modern technologies for the processing and fabrication of prosthetic restorations, as well as innovative dental materials capable of successfully replacing conventional materials, offering enhanced strength, aesthetics, and biocompatibility. Objective of the study. To evaluate the impact of digital technologies on the diagnosis, planning, and management of prosthetic treatment, and to analyze their benefits in modern clinical practice. Material and Methods. The study was based on a review of specialized literature selected from international scientific databases such as PubMed/MEDLINE, Scopus, Google Scholar, and eLIBRARY.ru. Articles published between 2011 and 2025 in English, Romanian, and Russian were included, focusing on the implementation of digital technologies and their impact on prosthetic treatment. Studies evaluating digital applications in prosthodontics, such as intraoral scanning, CAD/CAM systems, digital imaging, and virtual treatment planning software, were also analyzed. The selection criteria included the following keywords: artificial intelligence, coronal odontogenic lesions, intraoral scanning, digital technologies, biocompatibility. Results. The literature analysis showed that the integration of digital technologies in prosthodontics significantly increases diagnostic accuracy and the precision of prosthetic restorations. The digital workflow optimizes clinical and laboratory stages, ensuring effective coordination between clinical and technical procedures, reducing errors, and improving treatment predictability. Conclusions. The implementation of digital technologies in modern dental practice should be balanced with the clinician’s expertise and clinical judgment in order to achieve optimal therapeutic outcomes tailored to the individual needs of each patient. 2026-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33243 Title: Integrarea inteligenței artificiale și a scanerelor intraorale în stomatologia curentă Authors: Felendiuc, Jana; Filipciuc, Mihaela; Coban, Vasile; Mutavci, Artiom; Căpățînă, Dumitru; Fărîmă, Vlad; Băișanu, Adela-Elena; Uncuța, Diana Abstract: Introducere. Stomatologia modernă trece printr-o transformare digitală accelerată datorită integrării inteligenței artificiale (AI) și a scanerelor intraorale. Aceste tehnologii contribuie la creșterea preciziei diagnosticului, optimizarea planificării tratamentului și eficientizarea fluxului de lucru clinic. Inteligența artificială permite analiza automatizată a datelor clinice și imagistice, oferind suport medicului în luarea deciziilor terapeutice și îmbunătățind calitatea actului medical. Scopul lucrării constă în evaluarea rolului inteligenței artificiale și al scanerelor intraorale în stomatologia modernă, precum și evidențierea beneficiilor acestora în diagnosticul precoce, planificarea tratamentelor și realizarea restaurărilor dentare. Material și metode. Lucrarea se bazează pe analiza literaturii de specialitate și pe observarea utilizării tehnologiilor digitale în practica stomatologică curentă. Au fost evaluate aplicațiile scanerelor intraorale în obținerea amprentelor digitale, precum și utilizarea inteligenței artificiale în analiza radiografiilor dentare, detectarea leziunilor carioase, evaluarea afecțiunilor parodontale și planificarea tratamentelor protetice și ortodontice. De asemenea, a fost analizată integrarea acestor tehnologii cu sistemele CAD/CAM, care permit realizarea restaurărilor dentare într-un mod rapid și precis. Rezultate. Inteligența artificială este utilizată sub diverse forme în stomatologie, inclusiv în analiza imaginilor radiologice pentru detectarea precoce a cariilor dentare, identificarea pierderii osoase în bolile parodontale și evaluarea adaptării restaurărilor dentare. De asemenea, AI contribuie la proiectarea restaurărilor protetice, simularea rezultatelor tratamentelor și optimizarea planurilor terapeutice. Integrarea inteligenței artificiale cu scanerele intraorale și sistemele CAD/CAM permite automatizarea unor etape importante ale fluxului de lucru, reducând riscul erorilor și crescând predictibilitatea tratamentelor. Concluzii. Integrarea inteligenței artificiale și a scanerelor intraorale reprezintă un pas important în evoluția stomatologiei digitale, contribuind la creșterea preciziei diagnosticului, reducerea timpilor clinici și îmbunătățirea rezultatelor tratamentelor. Utilizarea acestor tehnologii sprijină medicul stomatolog în procesul decizional și contribuie la dezvoltarea unei stomatologii moderne, eficiente și orientate spre pacient.; Background. Modern dentistry is undergoing an accelerated digital transformation due to the integration of artificial intelligence (AI) and intraoral scanners. These technologies contribute to increased diagnostic accuracy, optimization of treatment planning, and improvement of clinical workflow efficiency. Artificial intelligence enables automated analysis of clinical and imaging data, providing support to dentists in therapeutic decision-making and improving the quality of dental care. Objective of the study is to evaluate the role of artificial intelligence and intraoral scanners in modern dentistry, as well as to highlight their benefits in early diagnosis, treatment planning, and the fabrication of dental restorations. Material and methods. This study is based on the analysis of scientific literature and the observation of digital technology use in current dental practice. The applications of intraoral scanners in obtaining digital impressions were evaluated, as well as the use of artificial intelligence in dental radiograph analysis, detection of carious lesions, assessment of periodontal conditions, and planning of prosthetic and orthodontic treatments. Additionally, the integration of these technologies with CAD/CAM systems, which allow the rapid and precise fabrication of dental restorations, was analyzed. Results. Artificial intelligence is used in various forms in dentistry, including radiographic image analysis for early detection of dental caries, identification of bone loss in periodontal diseases, and evaluation of dental restoration adaptation. Furthermore, AI contributes to the design of prosthetic restorations, simulation of treatment outcomes, and optimization of therapeutic plans. The integration of artificial intelligence with intraoral scanners and CAD/CAM systems allows automation of important steps in the clinical workflow, reducing the risk of errors and increasing treatment predictability. Conclusions. The integration of artificial intelligence and intraoral scanners represents an important step in the evolution of digital dentistry, contributing to increased diagnostic accuracy, reduced clinical time, and improved treatment outcomes. The use of these technologies supports dentists in the decision-making process and contributes to the development of modern, efficient, and patient-centered dentistry. 2026-01-01T00:00:00Z