http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/274 2026-06-25T14:08:21Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5902 Title: Valvulopatiile cardiace degenerative şi reumatismale la sfârşitul secolului XX şi începutul mileniului trei Authors: Dănilă, Aurel Abstract: Analyzing 1004 medical clinical cases and 426 necropsies of patients with rheumatic and nonrheumatic valvular disease we found that mitral valve was affected in 61.7%, 9.4% the aortic valve, the mitral-aortic in 22.4%, mitral-tricuspid and mitral-aortal in 3.6%, tricuspid valve in 2.9 %. The degenerative-dystrophic calcinosis were noticed in 110 patients (2.2 %), 1.15% -associated aortic valve disease (0.67%), severe mitral regurgitation of varios degrees and 0.43% - with valvular mitralo-aortic associated valve disease. This data where found at the end of the second millennium. At the beginning of the third millennium, postrheumatic valvulopathy are always decreasing. Thus in the years 2000-2013 in 6890 necropsies rheumatic valvular disease were detected only in 117 deaths, or 1.7 %, and degenerative nonrheumatic valvular heart diseases increased with 31% - 84.9% where degenerative valvular mitralo- aortic, 9.5%- associated aortic,4.8% - mitral regurgitation- 0.6% , 0.2% - mitral tricuspid and aortic-tricuspid-mitral associated valve disease. Analizând 1004 de fişe medicale şi 426 de necropsii ale pacienţilor cu valvulopatii reumatismale si nereumatismale, s-a constatat că aparatul valvular mitral a fost afectat în 61,7%, mitral- aortal în 22,4%, cel aortal în 9,4%, cel mitral- tricuspidian în 3,6% şi mitral-aortaltricuspidian în 2,9 la sută. Afecţiunile degenerativ-distrofice cu calcinoze s-au sesizat la 110 pacienţi adică în 2,2 la sută:1,15 % - valvulopatii aortale asociate; 0,67%- insuficienţe mitrale cu regurgitări de diferite grade si 0,43% - cu valvulopatii mitralo-aortale asociate. Aceasta s-a constatat la cumpăna celor doua milenii. La începutul mileniului trei, valvulopatiile postreumatismale sunt mereu în scădere. Astfel în anii 2000-2013 din 6890 de necropsii, valvulopatii reumatismale s-au depistat numai la 117 decese, adică 1,7 la sută, iar valvulopatiile degenerative nereumatismale au crescut pâna la 31 la sută: 84,9% -valvulopatii degenerative mitralo-aortale asociate, 9,5 % aortale asociate, 4,8 % - insuficienţe mitrale. 0,6% - mitralo tricuspidiene şi 0,2 la sută –mitralo aortale tricuspidiene asociate. Description: Departamentul Medicină Internă, Clinica medicală nr. 1, Disciplina Sinteze clinice, USMF ,,Nicolae Testemiţanu” 2013-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5896 Title: Complicaţiile cardiovasculare și pronosticul endocarditei infecţioase Authors: Ceasovschih, Alexandr; Grejdieru, Alexandra; Grib, Liviu; Grăjdieru, Romeo; Grib, Andrei; Samohvalov, Elena; Lutîca, Nicolae; Surujiu, Iulian; Cuciuc, Valeriu; Golub, Lilia Abstract: Infective endocarditis (IE) is a severe septic disease in which the microbial graft affects the intact, native or prosthetic heart valves and other cardiac structures, causing structural damage and systemic embolism. The annual incidence ranges from 3 to 10 IE cases per 100000 persons/year, with an increasing tendency in some new clinical variants. High lethality is caused by serious disease complications, cardiovascular being the most dangerous for patients. Heart failure is the most common complication in IE, valvular damage caused by rupture of prosthetic or native valve cusps, infected chordae tendineae rupture, fistulas or prosthetic dehiscence, myocardial absces, myocardial muscle rupture. The high degree of cardiac failure by NYNA, embolisms and high percentage of negative blood cultures were the predictors of lethal outcome. Endocardita infecţioasă (EI) este o maladie septică gravă, cu localizarea grefei microbiene pe valve intacte, native sau protezate şi pe alte structuri cardiace, ce determină deteriorari structurale şi embolii sistemice. Incidenţa anuală a EI variază între 3-10 cazuri la 100000 persoane/an, cu tendinţa de creştere la pacienții cu variante clinice noi ale maladiei. Mortalitatea înaltă a EI este cauzată de complicații grave, îndeosebi cele cardiovasculare. Insuficienţa cardiacă (IC) congestivă este complicaţia cea mai frecventă în EI, cauzată de deteriorările valvulare: perforarea cuspelor valvulare native sau protezate, ruptura cordajelor infectate, fistule sau dehiscenţe protetice, abcese miocardice, miocardită cu ruptura muschilor. Gradul înalt a IC după NYHA, embolismul și rata mare a hemoculturii negative sunt predictorii pronosticului nefavorabil a maladiei. Description: Disciplina Cardiologie, Clinica Medicală nr.3 Departamentul Medicină Internă, USMF „Nicolae Testemiţanu” 2013-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5895 Title: Afectarea subclinică de organ în stratificarea riscului adiţional la pacienţii cu hipertensiune arterială Authors: Cucu, Ion; Caproş, Natalia Abstract: In order to assess subclinical organ damage in additional risk stratification in patients with hypertension were investigated 80 patients with essential hypertension. The data obtained have shown that patients with essential hypertension is a heterogeneous group of patients, which must be made individually. Most investigated patients showed a wide range of risk factors. Additional risk stratification with subclinical organ damage has proved the practical applicability of this score in predicting negative jumps. Additional risk assessment should be performed in order to select a differentiated approach and optimal treatment regimen. Additional risk optimization has as a consequence rational results in reducing cardiovascular morbidity and mortality, representing challenge for any clinician and scientific organizations that implement this approach useful in developing useful guidelines for detection, evaluation and treatment of essential arterial hypertension. Cu scopul evaluării afectării subclinice de organ în stratificarea riscului adiţional la pacienţii cu hipertensiune arterială au fost investigaţi 80 de pacienţii cu hipertensiune arterială esenţială. Datele obţinute au demonstrat că pacienţii cu hipertensiune arterială esenţială reprezintă un grup heterogen de bolnavi, abordarea cărora trebuie realizată în mod individual. Majoritatea pacienţilor cercetaţi au prezentat o gamă largă a factorilor de risc. Stratificarea riscului adiţional cu includerea afectarii subclinice de organ a demonstrat aplicabilitatea practică acestui scor în prognozarea salturilor nefaste. Evaluarea riscului adiţional trebuie efectuată în scopul abordării diferenţiate şi selectării unui regim optim de tratament. Optimizarea riscului adiţional, are drept consecinţă raţională reducerea morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare, reprezintă o provocare pentru orice clinician şi pentru organizaţiile ştiinţifice ce concretizează acest demers în elaborarea de ghiduri utile în detectarea, evaluarea şi tratarea hipertensiunii arteriale esenţiale. Description: Departamentul Medicină Internă, Clinica Medicală N 1, USMF „Nicolae Testemiţanu” 2013-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/5897 Title: Endocardita infecţioasă cu hemoculturi negative Authors: Mişenin, Dmitrii; Grejdieru, Alexandra; Grib, Liviu; Mazur, Minodora; Mazur-Nicorici, Lucia; Ştirbul, Ana; Panfile, Elena; Grib, Andrei; Mihalache, Georgeta; Muravca, Tatiana; Terzi, Olesea Abstract: Infective endocarditis represents an annual incidence of 3-9 cases per 100,000 population. Male / female ratio is 2:1. Patients with prosthetic valves, intracardiac devices, congenital heart disease, or recurrence of infectious endocarditis, develops more frequent IE, 27% -50% patients didn’t have history of predisposing cardiac diseases. Diagnosis IE establishment requires two major DUKE criteria: pathogen detection in three blood cultures and echocardiographic demonstration of endocardial involvement in the infectious process. Incidence of negative blood cultures IE remains high, especially in countries with poorly developed economies (> 50%), which is explained by unjustified antimicrobial medicines intaking, inadequate doses, before the IE diagnosis establishing, or impossibility of specific microorganisms collecting, that can develop IE (mycoplasma, bartonela, fungi, etc). Causative pathogen detection delay negatively influences the evolution and prognosis of disease, causing shortness of early appropriate treatment, according to the antibioticogram. We present a clinical case of IE with negative blood cultures, late diagnosis, which needed an empirical long-term antibacterial therapy with valvular reprotezation. Endocardita infecţioasă prezintă o incidenţă anuală de 3-9 cazuri la 100.000 populaţie. Raportul barbaţi/femei este de 2:1. Pacienţii cu proteze valvulare, dispozitive intracardiace, cardiopatii congenitale, sau recurenţă de endocardita infectioasă, dezvoltă mai frecvent EI, iar 27%-50% din pacienţi nu au antecedente cunoscute de patologii cardiace predispozante. Stabilirea diagnosticului cert de EI necesită 2 criterii majore DUKE: depistarea agentului patogen în 3 hemoculturi şi demonstrarea ecocardiografică a implicării endocardului în procesul infecţios. Incidenţa EI cu hemocultură negativă rămâne înaltă, mai cu seamă în tările cu o economie slab dezvoltată (> 50%), care se explică prin administrarea nejustificată a preparatelor antimicrobiene, în doze neadecvate, înainte de stabilirea diagnosticului de EI, sau de imposibilitatea de a preleva microorganisme specifice, care pot dezvolta EI (micoplasma, bartonela, fungii,etc.). Temporizarea depistării agentul patogen cauzativ influenţează negativ evoluţia şi pronosticul maladiei, provoacă dificultăţi de tratament adecvat precoce, conform antibioticogramei. Prezentăm un caz clinic de EI cu hemoculturi negative, diagnosticat tardiv, care a a necesitat tratament antibacterian empiric, de lungă durată cu reprotezare valvulară. Description: Disciplina Cardiologie, Clinica Medicală nr.3, Departamentul Medicină Internă, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul de Cardiologie 2013-01-01T00:00:00Z