http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/31741 2026-05-21T15:34:34Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32045 Title: Diferenţe asociate de gen la pacienţii operaţi pentru ischemia cronică a membrelor inferioare Authors: Lubaș, Dragoș-Alexandru; Moga, Alina; Spinei, Igor Abstract: Introducere. Boala arterială periferică afectează peste 200 de milioane de persoane la nivel global şi frecvent duce la complicaţii severe, inclusiv la ischemia cronică a membrelor inferioare (ICMI). Prevalenţa ICMI la femei este mai mică decât la bărbaţi, particularităţile clinico-evolutive fiind studiate insuficient. Scop. Evidenţierea diferenţelor clinico-paraclinice, anatomice, de tratament şi evoluţia postoperatorie asociate cu gen la pacienţii cu ICMI supuşi intervenţiilor de revascularizare. Material şi metode. A fost efectuat un studiu prospectiv care a inclus 118 pacienţi cu ICMI (90 bărbaţi şi 28 femei). Au fost înregistrate: date demografice, antropometrice, factorii de risc, comorbidităţi, simptome clinice ale ischemiei, rezultatele examinărilor paraclinice, tipul şi rezultatul precoce a intervenţiei de re-vascularizare. Rezultate. Femeile au avut o vârstă 74 (6879) ani vs 68 (62-74) ani la bărbaţi ş mai frecvent sufereau de diabet zaharat 67% vs 34%, fibrilaţia atrială 18% vs 15% şi boala renală cronică 17% vs 5%, p<0,05. Hemoglobina a fost mai mică la femei: 116 (105-128) vs 131 (119-143) g/l, iar tabagismul a fost mai rar 3,6% vs 54%, p<0,05. Pentru ICMI stadiul IIB au fost operaţi 16% bărbaţi şi doar 3,5% femei, distanţa de mers fără durerea fiind mai scurtă la femei: 20 (12-50) vs 50 (20-100) m, p<0,05. La femei mai frecvent s-au practicat intervenţii endovasculare 89% vs 61%, p<0,05. NU au fost diferenţe în rezultatul imediat al revascularizării. Concluzii. Pacientele cu ICMI reprezintă un grup particular, fiind supuse revascularizării la vârste mai înaintate, în contextul unor comorbidităţi cronice multiple şi al unor stadii mai avansate ale bolii. Sunt necesare cercetări suplimentare privind eficienţa pe termen lung a tratamentului.; Introduction. Peripheral artery disease affects over 200 million people worldwide and often leads to severe complications, including chronic limb-threatening ischemia (CLTI). The prevalence of CLTI is lower in women compared to men, and its clinical and evolutionary characteristics in women remain insufficiently studied. Objective. To highlight gender-associated differences in clinical features, anatomical patterns, treatment strategies, and postoperative outcomes in CLTI patients undergoing revascularization. Material and methods. A prospective study was conducted, including 118 patients with CLTI (90 men and 28 women). The following data were recorded: demographic and anthropometric information, risk factors, comorbidities, clinical symptoms of ischemia, results of paraclinical examinations, type of revascularization procedure, and early outcomes. Results. Women were older, median age 74 (68-79) vs 68 (62-74) years in men, and more frequently had diabetes (67% vs 34%), atrial fibrillation (18% vs 15%), and chronic kidney disease (17% vs 5%), all p<0,05. Hemoglobin levels were lower in women (116 vs 131 g/l), and smoking was significantly less frequent (3,6% vs 54%), p<0,05. For stage IIB CLTI, only 3,5% women vs 16% underwent surgery. Pain-free walking distance was shorter in women (20 vs 50 m), p<0,05. Endovascular procedures were more frequent in women (89% vs 61%), p<0,05. Endovascular procedures were frequent in women (89% vs 61%), p<0,05. Immediate revascularization outcomes showed no significant gender differences. Conclusion. Female patients represent a distinct subgroup of individuals with CLTI, undergoing revascularization at an older age, with a higher burden of chronic comorbidities and more advanced stages of ischemia. Further studies are needed to assess long-term treatment outcomes in this population. Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32049 Title: Diagnosticul molecular contemporan al polipozei adenomatoase familiale Authors: Philip, Riya; Timis, Toader; Bendelic, Valentin; Bendelic, Constantin; Barbacar, Nicolae Abstract: Introducere. Depistarea precoce a pacienţilor cu PAF este una din problemele nesoluţionate ale chirurgie colorectale. Dificultatea rezolvării ei este legată de evoluţia îndelungată şi asimptomatică a PAF. Expertiza genetica deschide noi căi în diagnosticarea precoce de premalignizare a polipozei adenomatoase. Scop. Depistarea pacienţilor cu polipoza adenomatoasă familiala în faza precoce si identificarea persoanelor cu risc înalt de afectare din cadrul familiei acestor pacienţi. Material şi metode. În studiul bazat pe utilizarea tehnicii de reacţie de polimerizare în lanţ, precum si reacţia de polimerizare in lanţ cu transcriere inversa, pe parcursul anilor 2020-2024 au fost examinaţi 35 pacienţi cu neoplazie epitelială colorectală. Vârsta pacienţilor a variat de la 10 la 70 de ani, dintre care au fost 15 bărbaţi si 20 de femei. Rezultate. Analiza moleculară a materialului biologic a demonstrat atât expresia diferenţiată a genei APC în sânge, cât şi nivelul neomogen de expresia ei în ţesuturile tumorogene. A fost apreciat riscul de apariţie al PAF la probanzii familiilor, luate în cercetare prin efectuarea analizei moleculare a ADN şi ARN. Deşi mutaţiile sunt diverse dea lungul genei, ele sunt localizate predominant la capătul 5”al acesteia. Co-donul 1309 -PAF precoce până la vârsta de 20 de ani; Intre codoanele 168-1580 - debut PAF la 30 de ani; între codoan-ele 1250-1464 - PAF forma excesiva (cca 5000 de polipi); Pana la codonul 158 - PAF forma atenuată. Concluzii. Studiile genetice contemporane creează posibilitatea practică de diagnostic oportun si exact al PAF si explică mecanismul manifestărilor clinico-evolutive ale aceştia. precum si fac posibilă identificarea persoanelor cu risc din cadrul familiei unui pacient care suferă de această boală.; Introduction. Early detection of patients with PAF is one of the unsolved problems of colorectal surgery. The difficulty in solving it is related to the long and asymptomatic evolution of PAF. Genetic expertise opens new avenues in the early premalignancy stages of diagnosis in familial adenomatous polyposis. Objective. Detecting patients with familial adenomatous polyposis in the early phase of polyp development and identifying people at high risk of being affected within the family of these patients. Material and methods. In the scientific study was based on the use of the polymerase chain reaction technique, as well as the reverse transcription polymerase chain reaction, 35 patients with colorectal epithelial neoplasia were examined during the years 2020-2024. The patients’ age ranged from 10 to 70 years, of which 15 were men and 20 were women. Results. Molecular analysis of biological material demonstrated both the differential expression of the APC gene in the blood and the inhomogeneous level of its expression in tumorigenic tissues. The risk of PAF occurrence in probands of families, taken into the research, was assessed by performing molecular analysis of DNA and RNA. Although the mutations are diverse along the gene, they are predominantly located at its 5” end. Codon 1309 - early PAF up to the age of 20; Between codons 168-1580 - PAF onset at 30 years; Between codons 1250-1464 - PAF excessive form (about 5000 polyps); Up to codon 158 - PAF attenuated form. Conclusion. Contemporary genetic studies create the practical possibility of timely and accurate diagnosis of PAF and explain the mechanism of its clinical and evolutionary manifestations, as well as make it possible to identify people at risk within the family of a patient suffering from this disease. 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32041 Title: Abordarea ORL al sindromului de apnee obstructivă în somn Authors: Ostap, Nina; Didencu, Alexandru Abstract: Introducere. Sindromul de apnee obstructivă în somn (OSA) este una din cele mai frecvente tulburări respiratorii ale somnului, cu o prevalenţă între 14%-50% la bărbaţi şi 5%-23% la femei. Studiile recente estimează ca peste 1 mlrd de persoane suferă de forme variabile de OSA şi o parte semnificativă rămâne nediagnosticată. Scop. Evaluarea implicării otorinolorinologului în abordarea OSA, cu accent pe evaluarea morfofuncţională a căilor aeriene superioare şi tratamentul cauzelor obstructive identificate. Material şi metode. Analiza sistematică a literaturii folosind ghidurile actuale (AAO-HSN, AASM), precum şi meta-analize şi publicaţii recente din PubMed, Cochrane şi JAMA Otolaryngology cu referire la tema abordată. Rezultate. Datele actuale sugerează că peste 80% de cazuri au substrat anatomic identificabil, respectiv evaluarea ORL este esenţial în acest context, fiind recomandată ca etapă iniţială în ghidurile AAO-HNS şi AASM, în cazul formelor uşor-moderate sau ca alternativă la pacienţii cu intoleranţă la CPAP sau cu eşec terapeutic. Pentru identificarea nivelului colapsului se utilizează evaluarea morfofuncţională prin rinoscopie, naso-faringoscopie flexibilă şi somnoscopia endoscopică DISE. În funcţie de tipul de obstrucţie, tratamentul poate viza: septoplastie, turbinoplastie; uvulopalatofaringoplastie; suspendarea osului hioid, reducţii linguale. Concluzii. Abordarea ORL este indispensabilă în diagnosticul şi tratamentul OSA, prin identificarea cauzelor anatomice obstructive şi oferirea de soluţii chirurgicale ţintite, care pot înlocui sau completa CPAP, optimizând astfel controlul patologiei şi calitatea vieţii pacienţilor.; Introduction. Obstructive sleep apnea syndrome (OSA) is one of the most common sleep-disordered breathing disorders, with a prevalence between 14%-50% in men and 5%-23% in women. Recent studies estimate that over 1 billion people suffer from varying forms of OSA and a significant portion remains undiagnosed. Objective. Evaluation of the involvement of the otolaryngologist in the approach to OSA, with emphasis on the morphofunctional assessment of the upper airways and the treatment of identified obstructive causes. Material and methods. Systematic review of the literature using current guidelines (AAO-HSN, AASM), as well as meta-analyses and recent publications from PubMed, Cochrane and JAMA Otolaryngology with reference to the topic addressed. Results. Current data suggest that over 80% of cases have an identifiable anatomical substrate, and ENT evaluation is essential in this context, being recommended as an initial step in the AAO-HNS and AASM guidelines, in the case of mild-moderate forms or as an alternative in patients with CPAP intolerance or therapeutic failure. To identify the level of collapse, morphofunctional evaluation is used through rhinoscopy, flexible nasopharyngoscopy and drug-induced sleep endoscopy (DISE). Depending on the type of obstruction, treatment may include: septoplasty, turbinoplasty; uvulopalatopharyngoplasty; hyoid bone suspension, lingual reductions. Conclusion. The ENT approach is indispensable in the diagnosis and treatment of OSA, by identifying obstructive anatomical causes and offering targeted surgical solutions, which can replace or complement CPAP, thus optimizing pathology control and patients’ quality of life. Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/32043 Title: Studii clinico-funcţionale în rinita cronică hipertrofică a copilului Authors: Prisăcaru, Mihaela; Maniuc, Mihail; Ababii, Polina; Bugan, Maria; Furculița, Daniel Abstract: Introducere. Rinita cronică hipertrofică la copii implică îngroşarea permanentă a cornetelor inferioare, care duce la obstrucţie nazală severă şi afectarea calităţii vieţii. Diagnosticul cu ajutorul noilor tehnologii performante este esenţial pentru ghidarea tratamentului şi evaluarea pre/ post intervenţie. Scop. Evaluarea rolului investigaţiilor clinico-funcţionale în diagnosticul rinitei cornice hiper-trofice la copii în stabilirea gradului de obstrucţie nazală şi conduita tratamentului. Material şi metode. Evaluarea clinico-funcţională a pacienţilor pediatrici cu RCH s-a realizat prin utilizarea unor dispozitive moderne, precum GM Instrument A1(rinometrie acustică),sistemul PDD-301/sr (rinomanometrie activă), platforma integrată Otopront Rhi-no-Sys, endoscopie nazală cu optică pediatrică şi tomografie computerizată cu fascicul conic (CBCT). Rezultate. Rinome-tria acustică a permis identificarea modificărilor post-ter-apeutice ale volumului nazal, în timp ce rinomanometria a oferit valori precise ale fluxului respirator. Endoscopia nazală s-a dovedit a fi una dintre cele mai sensibile metode pentru evaluarea directă a hipertrofiei cornetelor inferioare şi a vegetaţiilor adenoide. Imagistica CBCT a furnizat imagini tridimensionale detaliate ale cavităţilor nazale şi ale structurii osteo-cartilaginoase, cu o expunere minimă la radiaţii. Tehnologiile bazate pe AI au marcat eficacitate pentru screening-ul rinitei în zone rurale în evaluarea postoperatorie, favorabil în prognosticul pe termen lung. Concluzii. Studiile clinico-funcţionale în rinita cronică hipertrofică (RCH) constituie o etapă fundamentală în identificarea cauzelor obstrucţiei nazale. Integrarea tehnologiilor digitale avansate permite un diagnostic complex, personalizat şi minim invaziv, cu beneficii în monitorizarea post-terapeutică.; Introduction. Chronic hypertrophic rhinitis in children involves permanent thickening of the inferior turbinates, leading to severe nasal obstruction and impaired quality of life. Diagnosis with the help of advanced new technologies is essential for guiding treatment and evaluating pre/post intervention. Objective. Evaluation of the role of clinical-functional investigations in diagnosing chronic hypertrophic rhinitis in children, in determining the degree of nasal obstruction and treatment approach. Material and methods. The clinical-functional evaluation of pediatric patients with chronic hypertrophic rhinitis (CHR) was performed using advanced diagnostic tools, including GM Instrument A1 (acoustic rhinometry), PDD-301/sr system (active rhino-manometry), Otopront Rhino-Sys platform, pediatric nasal endoscopy with special optics, and CBCT imaging. Results. Acoustic rhinometry enabled the identification of post-therapeutic changes in nasal volume, while rhinomanometry provided accurate measurements of respiratory airflow. Nasal endoscopy proved to be one of the most sensitive tools for the direct and precise evaluation of inferior turbinate hypertrophy and adenoidal vegetation. CBCT imaging delivered detailed three-dimensional visualization of the nasal cavities and osteocartilaginous structures, with minimal radiation exposure. AI-based technologies demonstrated high efficiency in rhinitis screening in rural areas and in postoperative evaluation, supporting improved long-term prognosis. Conclusion. Clinical-functional studies in chronic hypertrophic rhinitis (CHR) play a key role in identifying the causes of nasal obstruction. The use of advanced digital technologies enables a personalized, precise, and minimally invasive diagnosis, improving post-treatment monitoring. Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova 2025-01-01T00:00:00Z