<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rdf:RDF xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#" xmlns="http://purl.org/rss/1.0/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
  <channel rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/465">
    <title>DSpace Collection:</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/465</link>
    <description />
    <items>
      <rdf:Seq>
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3711" />
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3710" />
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3708" />
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3712" />
      </rdf:Seq>
    </items>
    <dc:date>2026-04-18T17:21:38Z</dc:date>
  </channel>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3711">
    <title>Rolul peroxidării lipidelor în patogeneză peritonitei bacteriene spontane la pacienţii cu ciroză  hepatică</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3711</link>
    <description>Title: Rolul peroxidării lipidelor în patogeneză peritonitei bacteriene spontane la pacienţii cu ciroză  hepatică
Authors: Dumbrava, Vlada-Tatiana; Sturza, Maria
Abstract: The spontaneous bacterial peritonitis (SBP) is one of the most frequent infectious complications in patients with hepatic cirrhosis, constituting a third from all bacterial infections of this group of patients. In the last years, the problem of evolving SBP in patients with hepatic cirrhosis was explained via the implication of free-radical reactions. The processes of lipid peroxidation are taking part at different stages of SBP pathogenesis; both at the level of intestine, where bacterial translocation takes place, and at the level of ascitic fluid. Changes in the markers of the oxidative state or of the natural defense system suggest a new therapeutic approach i.e. the adjuvant antioxidant therapy.&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
Peritonită bacteriană spontană (PBS) este cea mai frecventă complicaţie infecţioasă la pacienţii cu ciroză hepatică, constituind o treime din toate infecţiile bacteriene la acest grup de pacienţi. În ultimii ani problema dezvoltării PBS la pacienţii cu ciroză hepatică a fost explicată şi cu implicarea proceselor de peroxidare lipidică. Procesele peroxidării lipidice participă la diferite etape ale patogenezei SPB, atît la nivel de intestine, unde are loc translocarea bacteriilor, cît şi la nivel de lichid ascitic. Schimbările  parametrilor stării oxidative  sau ale sistemului de protecţie naturală sugerează o nouă abordare terapeutică, terapia antioxidantă adjuvantă.
Description: Catedră de Medicină Internă Nr.4 USMF „Nicolae Testemiţanu”</description>
    <dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3710">
    <title>Infecţia secundară intestinală în colita ulceroasă nespecifică</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3710</link>
    <description>Title: Infecţia secundară intestinală în colita ulceroasă nespecifică
Authors: Ţurcan, Svetlana; Dumbrava, Vlada; Bârca, Silvia; Tanase, Raisa; Tofan-Scutaru, Liudmila
Abstract: The aim of the study was to evaluate the frequency and the most informative criteria of secondary intestinal infection in moderate and severe UC.&#xD;
	The study was open prospective and included 156 patients with moderate and severe UC. The signs of the secondary intestinal infection were considered detection of pathogenic flora or conditional pathogenic flora in high titre (&gt; 105 -107). &#xD;
The signs of the secondary intestinal infection were observed at 47 patients (30,1%). The most significant laboratory parameters of a secondary infection were increased number of blood leukocytes with the left shift of leukogram, and increased erythrocytes sedimentation rate.&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
Scopul studiului a fost evaluarea frecvenţei şi depistarea criteriilor informative de infecţie intestinală secundară în acutizarea moderată şi severă a CUN. &#xD;
	Studiul a fost deschis, prospectiv şi a inclus 156 pacienţi cu CUN. Confirmarea infecţiei secundare intestinale a fost efectuată prin depistarea florei patogene sau condiţionat-patogene în titre înalte (&gt; 105 -107) în coprocultură. &#xD;
Semnele infecţiei intestinale secundare au fost determinate la 47 pacienţi (30,7%). Leucocitoza cu deviere spre stânga în leucogramă şi accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor au reprezentat criterii de laborator informative pentru infecţia secundară.
Description: Laboratorul Gastroenterologie, Catedra Medicina internă nr.4 USMF „Nicolae Testemiţanu”,&#xD;
IMSP Spitalul Clinic Republican</description>
    <dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3708">
    <title>Interrelaţia dintre tulburările motilităţii digestive, acidogeneză şi genotipul helicobacter pylori la pacienţii cu ulcer duodenal în recrudescenţă</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3708</link>
    <description>Title: Interrelaţia dintre tulburările motilităţii digestive, acidogeneză şi genotipul helicobacter pylori la pacienţii cu ulcer duodenal în recrudescenţă
Authors: Bezu, Ghenadie; Ţîbîrnă, Ion; Russu, Adela; Scripnic, Angela; Brânză, Petru
Abstract: In patients with duodenal ulcer Helicobacter pylori (HP) associated, disturbance of the high digestive motility and increased stomacal secretion is influenced by HP genotype, and is more often manifested in patients with toxygen colonies of  HP CagA+, VacA+ (in special CagA+) comparing with non toxic colonies of HP (CagA-, VacA-).&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
La pacienţii cu ulcer duodenal H.pylori asociat dereglările motilităţii digestive superioare şi hipersecreţia acidă sunt influenţate de genotipul H. pylori, fiind mai frecvent întâlnite la pacienţii cu tulpini toxigene de H.pylori CagA+, VacA+ (în special CagA+) comparativ cu   pacienţii cu tulpini netoxigene de H. pylori  (CagA-, VacA-).
Description: Catedra Medicină internă nr.3 USMF.„Nicolae Testemiţanu”&#xD;
IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”</description>
    <dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3712">
    <title>Microelementele şi enzimele antioxidante la pacienţii cu hepatită cronică virală C</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/3712</link>
    <description>Title: Microelementele şi enzimele antioxidante la pacienţii cu hepatită cronică virală C
Authors: Dumbrava, Vlada-Tatiana; Maev, Svetlana
Abstract: The study involved 102  chronic viral hepatitis C patients to whom there was determined the concentration of Cu, Zn and Ceruloplasmine depending on the viral infection phase (reactivation, latent phase) and on the activity of the hepatic inflamatory process. The investigation results revealed high concentrations of Cu and Ceruloplasmine in  both phases of viral C infection and high level of Cu in patients with a moderate-maximum activity of the hepatic inflamatory process comparative to patients with a minimum activity.&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
&#xD;
Studiul a cuprins 102 pacienţi cu hepatită cronică virală C, la care s-au apreciat concentraţia Cu , Zn şi a ceruloplasminei în dependenţă de faza infecţiei virale (reactivare, latentă) şi activitatea procesului inflamator hepatic. Rezultatele investigaţiilor au pus în evidenţă concentraţii sporite a cuprului şi ceruloplasminei la bolnavi în ambele faze a infecţiei virale C şi nivel sporit al cuprului la bolnavii cu activitatea moderat-maximală a procesului inflamator hepatic, comparativ cu bolnavii cu activitate minimală.
Description: Catedra Medicină Internă №4, Laboratorul Gastroenterologie USMF „Nicolae Testemiţanu”</description>
    <dc:date>2009-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
</rdf:RDF>

