<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rdf:RDF xmlns:rdf="http://www.w3.org/1999/02/22-rdf-syntax-ns#" xmlns="http://purl.org/rss/1.0/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
  <channel rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/538">
    <title>DSpace Collection:</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/538</link>
    <description />
    <items>
      <rdf:Seq>
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16127" />
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2466" />
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2467" />
        <rdf:li rdf:resource="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2465" />
      </rdf:Seq>
    </items>
    <dc:date>2026-04-14T09:12:20Z</dc:date>
  </channel>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16127">
    <title>Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2016, Vol. 8(2)</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16127</link>
    <description>Title: Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2016, Vol. 8(2)
Abstract: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences)&#xD;
a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză,&#xD;
conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor&#xD;
medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul&#xD;
Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017,&#xD;
prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169,&#xD;
a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2&#xD;
baze de date internaționale.
Description: Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae&#xD;
Testemiţanu” din Republica Moldova</description>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2466">
    <title>Plasmo-vaporizarea bipolară în tratamentul patologiilor sclerozante ale colului vezicii urinare: studiu prospectiv, pe serie de cazuri</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2466</link>
    <description>Title: Plasmo-vaporizarea bipolară în tratamentul patologiilor sclerozante ale colului vezicii urinare: studiu prospectiv, pe serie de cazuri
Authors: Ghicavîi, Vitalie
Abstract: Rezumat.&#xD;
Introducere. Actualmente, tratamentul hipertrofiei benigne de prostată (HBP) şi sclerozei colului de vezică urinară (SCVU) se caracterizează prin dezvoltarea rapidă a modalităţilor tehnologice endoscopice noi, care, în prezent, concurează cu succes cu rezecţia transuretrală (TUR) monopolară. Scopul creării direcţiei noi în endochirurgie – plasmo-vaporizarea bipolară (VBP) – este reducerea numărului de complicaţii, comparativ cu TUR monopolar și îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului HBP şi SCVU. Material și metode. Nouăsprezece pacienţi cu vârsta medie de 69 (extreme: 51-89 ani) de ani şi SCVU secundară, au beneficiat de VBP şi supravegheaţi pe o perioadă de 6 luni postoperatoriu. Protocolul de supraveghere a inclus examinarea rectală digitală, analiza PSA, IPSS, QOL, vitezei maxime a jetului urinar, ecografiei abdominale, volumului rezidual postevacuare şi uretrografiei retrograde. Criteriile de includere au fost Qmax &lt;10 ml/s şi IPSS &gt;19. Noul tip de electrod (tehnica „step-shaped”) produce, astfel, o vaporizare efectivă a ţesutului, practic, fără semne de hemoragie la 320 W. Vaporizarea cu plasmă a fost efectuată sub anestezie spinală şi cu folosirea soluţiei saline de irigare cu flux continuu. Rezultate. Durata medie a intervenţiei a fost de 11 minute, perioada medie a cateterizării – 19 ore (extreme: 12-24 de ore), iar durata medie de spitalizare a constituit 26 de ore (extreme: 18-36 de ore). Postoperator, precum şi la 1, 3 şi 6 luni după intervenţia chirurgicală, valorile medii pentru Qmax erau, respectiv, de 7,2 ml/s; 24,8 ml/s; 24,7 ml/s şi 24,3 ml/s. La aceleaşi perioade de timp, media VRP a fost, respectiv, de 115 ml, 23 ml, 28 ml şi 25 ml. În ceea ce priveşte scorurile simptomelor înainte de operaţie, IPSS şi QoL au fost, respectiv, de 21,5 şi 4,4. În timpul supravegherii, aceşti parametri au scăzut la 1, 3 şi 6 luni până la 3,5 şi 1,3; 3,6 şi 1,4 ; 3,8 şi 1,4 puncte. Concluzii. Intervenţiile endoscopice transuretrale TUR și VBP posedă eficacitate clinică înaltă în tratamentul pacienţilor cu HBP şi SCVU. Totuși, rezultatele utilizării VBP par să fie mai avantajoase, decât după TUR a colului vezicii urinare şi prostatei. Traumatizarea mai redusă, durata mai mică a intervenţiei, perioadei de reabilitare şi a spitalizării, incidenţa mai scăzută a complicaţiilor şi recidivelor, demonstrează că intervenţiile transuretrale respective sunt metode de elecţie.; Abstract.&#xD;
Introduction. Nowadays, treatment of benign prostate hyperplasia (BPH) and urinary bladder neck sclerosis (UBNS) is characterized by rapid development of new endoscopic techniques that successfully compete with monopolar transurethral resection (TUR). The aim of the creation of a new directive în endosurgery – bipolar plasma vaporization, is to reduce the number of complications comparing with monopolar TUR and improving results of BPH and UBNS treatment. Material and methods. Nineteen patients with mean age 69 years (ranging from 51 to 89) and secondary UBNS underwent bipolar plasma vaporization (BPV) and had a 6 months follow-up. Follow-up protocol included digital rectal exam, PSA, IPSS and QoL testing, maximum flow rate, abdominal ultrasound post-evacuation and retrograde urethrography. Including criteria were Qmax &lt;10 ml/s and IPSS &gt;19. The new electrode type (step-shaped technique) produces an effective vaporization of the tissue with almost no signs of haemorrhage at 320W. Plasma vaporization was made under spinal anaesthesia and using saline solution for continuous irrigation. Results. The mean time of the intervention was 11 minutes, mean time of catheterization was 19 hours (ranging between 12 and 24 h) and mean time of hospital stay was 26 hours (ranging between 18 and 36 hours). Between the postoperative period and 1, 3 and 6 months mean values of Qmax were 7.2 ml/s, 24.8 ml/s, 24.7 ml/s, 24.3 ml/s respectively. în the same periods of time mean values of residual volume postevacuation were 115 ml, 23 ml, 28 ml and 25 ml respectively. Regarding symptoms score before the surgery, IPSS and QoL were 21.5 and 4.4 respectively. During follow up, these parameters lowered at 1, 3, and 6 months after the surgery to 3.5 and 1.3, 3.6 and 1.4, 3.8 and 1.4 points respectively. Conclusions. Transurethral endoscopic procedures TUR and BPV have high clinical efficiency în treating patients with BPH and UBNS. However, BPV results seem to be better than TUR of the prostate and urinary bladder. Reduced traumatic effect, reduced intervention duration, reduced hospital stay and rehabilitation period, lower incidence of complications and relapse make transurethral methods the treatment of choice.</description>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2467">
    <title>Aspecte etiologice și patogenetice în disfuncţia temporo-mandibulară: sinteză de literatură</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2467</link>
    <description>Title: Aspecte etiologice și patogenetice în disfuncţia temporo-mandibulară: sinteză de literatură
Authors: Nistor, Lilian
Abstract: Rezumat.&#xD;
Introducere. Etiologia DTM rămâne și astăzi un subiect controversat în literatura de specialitate. În contextul ultimelor rezultate ale cercetării știinţifice, caracterul plurifactorial al etiologiei DTM este unanim acceptat. Unele teorii etiologice au fost abandonate, altele valorificate, venind timpul teoriilor etiologice plurifactoriale. Semnificaţia și importanţa factorilor în etiologia și patogenia disfuncţiei temporomandibulare este și astăzi un subiect de discuţie în rândul cercetătorilor și cliniciștilor, pentru stabilirea imperativelor știinţifico-didactice. Material și metode. Au fost analizate publicaţiile anilor 2000-2014, selectate pe baza unor cuvinte cheie: disfuncţie temporomandibulară, etiologia DTM, mecanisme patogenetice a diverse forme de DTM, factori etiologici, cu aplicarea unor criterii de includere și excludere. Datele obţinute, mai apoi, au fost sistematizate și analizate. Rezultate. Analizând și sintetizând datele din literatura de domeniu, referitor la etiologia și patogenia DTM, am sistematizat informaţia respectivă în funcţie de ponderea și semnificaţia factorilor condiţio-cauzali, mecanismelor de producere a disfuncţiei și interrelaţia acestora în diverse forme clinice. Concluzii. Analiza factorilor etiologici și a patogeniei, care intervin în geneza DTM, este un reper anamnestic important pentru stabilirea diagnosticului și aplicarea metodelor eficiente de tratament.; Abstract.&#xD;
Introduction. The etiology of TMD remains a controversial topic in the dental literature. In the context of the recent scientific research results, the plurifactorial nature of TMD etiology has been widely accepted. Some etiological theories have been abandoned, others were valorized, currently there are being proposed the plurifactorial etiological theories. The significance and importance of the factors în the etiology and pathogenesis of temporomandibular dysfunction remains even today a topic of discussion among researchers and clinicians, în order to establish scientific and educational imperatives. Material and methods. There were analyzed the articles published between 2000-2014; that were selected based on the following keywords: temporomandibular dysfunction, TMD etiology, pathogenetic mechanisms of various forms of TMD, etiologic factors. The selection process has used inclusion and exclusion criteria. The accumulated data has subjected to systematization and analysis. Results. Analyzing and synthesizing the literature of the field, on the etiology and pathogenesis of TMD, we have systematized the data depending on its weight and significance of conditional-causal factors, the mechanisms that produce dysfunction and their interrelation în various clinical forms. Conclusions. The analysis of etiological factors and pathology involved în the genesis of TMD is an important anamnestic milestone, which helps to establish the diagnosis and to select and apply effective methods of treatment.
Description: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău,&#xD;
Republica Moldova</description>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
  <item rdf:about="http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2465">
    <title>Distribuţia microbiotei parodontopatogene la pacienţii cu pierdere minimă de ţesut parodontal: studiu transversal</title>
    <link>http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2465</link>
    <description>Title: Distribuţia microbiotei parodontopatogene la pacienţii cu pierdere minimă de ţesut parodontal: studiu transversal
Authors: Porosencova, Tatiana
Abstract: Rezumat.&#xD;
Introducere. Se descrie distribuţia naturală a microorganismelor parodontopatogene: Porphyromonas gingivalis, Tanarella forsythia, Treponema denticola și Actinobacillus actinomycetemcomitans la un grup de pacienţi cu leziuni parodontale minime. Material și metode. Evaluarea microbiologică a probelor subgingivale a fost efectuată prin utilizarea metodei de polimerizare în lanţ (PCR), utilizând setul PeriodontScreen RealTM pentru speciile P. gingivalis, T. forsythia, T. denticola și A. actinomycetemcomitans. Rezultate. Variabile, precum nivelul de atașament clinic (1,74±0,23) în lotul de studiu, a prezentat o puternică asociere statistic semnificativă asupra concentraţiei de microorganisme patogene P. gingivalis (rxy=0,84), T. denticola (rxy=0,60), T. forsythia (rxy=0,86), A. actinomycetemcomitans (rxy=0,85), pentru toate – p&lt;0,001. Concluzii. Utilizarea testelor microbiologice în diagnosticarea afecţiunii parodontale asigură posibilitatea depistării maladiei la etapa incipientă. Este un instrument favorabil preventiv pentru managementul iniţierii și progresării afecţiunii parodontale.; Abstract.&#xD;
Introduction. Is described the natural distribution of periodontal pathogen microorganisms: Porphyromonas gingivalis, Tanarella forsythia, and Treponema denticola Actinobacillus actinomycetemcomitans în a group of patients with minimal periodontal lesions. Material and methods. Microbiological assessment of the samples was done by the use of the polymerase chain reaction method (PCR), using Real-TM PeriodontScreen kit for the species P. gingivalis, T. forsythia, T. denticola, and A. actinomycetemcomitans. Results. Variables such as clinical attachment level (1.74±0.23) în the study group, presented a strong association statistically significant on the concentration of pathogen P. gingivalis (rxy =0.84), T. denticola (rxy=0.60), (rxy=0.86), A. actinomycetemcomitans (rxy=0.85) for all – p&lt;0.001. Conclusions. Using microbiological tests în diagnosing periodontal disease provides the possibility of detecting the disease at the initial stage. It is a favourable preventive tool for the management of initiation and progression of periodontal disease.
Description: Catedra de propedeutică stomatologică „Pavel Godoroja”, Universitatea de Stat&#xD;
de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova</description>
    <dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
  </item>
</rdf:RDF>

