http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/541 2026-04-14T09:12:22Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16116 Title: Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. 2016, Vol. 10(4) Abstract: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Description: Fondator: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova 2016-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2500 Title: Cauză rară de hipertensiune pulmonară severă Authors: Botnaru, Victor; Corlăteanu, Alexandru; Sîrcu, Victoria; Jocot, Victoria Description: Departamentul de medicină internă, Disciplina pneumologie și alergologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova 2016-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2496 Title: Inhalarea de metoxifluran reduce anxietatea, dar nu și durerea pacienţilor trataţi de afecţiuni carioase și pulpare: studiu prospectiv randomizat Authors: Zabolotnîi, Dumitru; Burlacu, Valeriu Abstract: Introducere. Caria dentară și complicațiile ei reprezintă o problemă socială și economică mondială, de aceea măsurile de prevenire și tratament au devenit principala preocupare a stomatolgiei. Frica față de durerea din timpul intervențiilor stomatologice și neîncrederea în metodele de analgezie fac ca pacientul să evite consultul la medicul stomatolog și să se adreseze doar la apariția complicațiilor. De aceea, îndemânarea medicului stomatolog de a asigura o analgezie eficientă în timpul intervenției este o condiție indispensabilă unui tratament calitativ. O terapie solitară antidoloră nu este suficientă 100% în practica dentară, ci doar combinarea mai multor factori are un efect cumulativ pozitiv: pregătirea psihică, sedarea farmacoterapeutică și anestezia loco-regională. În acest context, utilizarea analgezicului inhalator (AI) metoxifluran, ar putea fi o soluție optimă pentru asigurarea confortului în practica medicinei dentare. Material și metode. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 101 pacienți, vârsta medie 29,2 de ani, cu diagnoza de carie dentară, pulpită și defect cuneiform. Pacienții au fost divizați în două grupuri: grupul „metoxifluran” (60 de pacienți), cărora le-a fost administrat AI respectiv și grupul de referință (41 de pacienți), care a primit AL. S-a evaluat comparativ anxietatea și durerea pacientului înainte, în timpul și după tratament cu ajutorul scalei ratei numerice (SRN). Rezultate. O anxietate de ≥5 SRN a fost constatată la 22 (37%) de pacienți din lotul „metoxifluran” și la 16 (39%) – în lotul de referință, ca la sfârșitul tratamentului să fie absentă la 100% dintre pacienții lotului „metoxifluran” și la 95 % dintre cei din lotul de referință. La sondarea intrapulpară, au acuzat durere toți pacienții din grupul „metoxifluran”, fapt care a necesitat trecerea la protocolul alternativ de analgezie, pentru a putea efectua pulpectomia. La pacienții din grupul cu anestezie locală, durerea la sondarea intrapulpară lipsea completamente și a fost posibilă pulpectomia fără a recurge la analgezie de alternativă în toate cazurile. S-a constatat o corelație ușoară dintre anxietate și durere înaintea tratamentului stomatologic (r1 2=0,18 și, respectiv, r2 2=0,22), fapt ce nu s-a mai constatat la sfârșitul tratamentului. Concluzii. Metoxifluranul a demonstrat o acțiune anxiolitică superioară anesteziei locale în tratamentul stomatologic al afecțiunilor carioase și pulpare. Analgezia cu metoxifluran nu a asigurat desinestătător un nivel de analgezie suficient pentru asigurarea confortului pacientului în timpul tratamentului stomatologic al afecțiunilor carioase și pulpare, deseori fiind necesară recurgerea la analgezia de alternativă. S-a constat o corelare ușoară dintre gradul de anxietate și intensitatea durerii până la începerea procedurilor curative stomatologice. Introduction. Dental caries and its complications represent a social and economic issue worldwide, thus its prevention and treatment have become one of the main concerns of dentistry. Fear of pain during dental procedures and the distrust towards classic analgesic solution lead to a tendency of avoiding dental visits and the patients seek the doctors consult only when complications arise. Therefore, the skill of the dentist in providing an effective analgesia during the dental inprocedures is a prerequisite for quality treatment. A single pain therapy will not suffice in dental practice, but only by combining several factors, there will be achieved a cumulative positive effect: mental preparedness, pharmacotherapeutic sedation and loco-regional anesthesia. In this context, the use of the analgesic inhaler (AI) – methoxyflurane may be an optimal solution for ensuring comfort in the practice of dentistry. Material and methods. The study was conducted on a sample of 101 patients, with a mean age of 29.2 years, with a diagnosis of dental caries, pulp diseases and wedge-shaped defect. Patients were divided into two groups: “methoxyflurane” group (60 patients) and the reference group (41 patients) who received local anesthesia. There was made a comparative analysis between the the levels of pain and anxiety before, during and after treatment with the help of the numeric rating scale (NRS). Results. An anxiety level of ≥5 NRS was observed in 22 (37%) patients in the “methoxyflurane” group and in 16 patients (39%) from the reference group, afterwards (at the end of treatment) being absent in 100% of patients in the “methoxyflurane” group and in 95% of those from the reference group. At intrapulpal probing, all the patients from the “methoxyflurane” group have complained of pain, which required using alternative analgesic protocols, in order to be able to execute pulpectomy. For patients from the “local anesthesia” group, there was no pain at intrapulpal probing and thus pulpectomy has been possible without resorting to alternative analgesia in all the clinical cases. We found a weak correlation between anxiety and pain levels before dental treatment (r1 2=0,18 and respectively r2 2=0,22), which has not been observed at the end of treatment. Conclusions. Methoxyflurane has shown an anxiolytic effect that is superior to its potential effect of local anesthesia in the dental treatment of caries and diseases of pulp. Methoxyfluraneinduced analgesia did not provide a sufficient analgesic effect by itself in order to be able of ensuring the patient’s comfort during dental treatment of caries and pulpal diseases, often requiring the use of an alternative analgesia solution. There was observed a weak correlation between the degree of anxiety and pain intensity before the start of dental therapeutic procedures.; Introduction. Dental caries and its complications represent a social and economic issue worldwide, thus its prevention and treatment have become one of the main concerns of dentistry. Fear of pain during dental procedures and the distrust towards classic analgesic solution lead to a tendency of avoiding dental visits and the patients seek the doctors consult only when complications arise. Therefore, the skill of the dentist in providing an effective analgesia during the dental inprocedures is a prerequisite for quality treatment. A single pain therapy will not suffice in dental practice, but only by combining several factors, there will be achieved a cumulative positive effect: mental preparedness, pharmacotherapeutic sedation and loco-regional anesthesia. In this context, the use of the analgesic inhaler (AI) – methoxyflurane may be an optimal solution for ensuring comfort in the practice of dentistry. Material and methods. The study was conducted on a sample of 101 patients, with a mean age of 29.2 years, with a diagnosis of dental caries, pulp diseases and wedge-shaped defect. Patients were divided into two groups: “methoxyflurane” group (60 patients) and the reference group (41 patients) who received local anesthesia. There was made a comparative analysis between the the levels of pain and anxiety before, during and after treatment with the help of the numeric rating scale (NRS). Results. An anxiety level of ≥5 NRS was observed in 22 (37%) patients in the “methoxyflurane” group and in 16 patients (39%) from the reference group, afterwards (at the end of treatment) being absent in 100% of patients in the “methoxyflurane” group and in 95% of those from the reference group. At intrapulpal probing, all the patients from the “methoxyflurane” group have complained of pain, which required using alternative analgesic protocols, in order to be able to execute pulpectomy. For patients from the “local anesthesia” group, there was no pain at intrapulpal probing and thus pulpectomy has been possible without resorting to alternative analgesia in all the clinical cases. We found a weak correlation between anxiety and pain levels before dental treatment (r1 2=0,18 and respectively r2 2=0,22), which has not been observed at the end of treatment. Conclusions. Methoxyflurane has shown an anxiolytic effect that is superior to its potential effect of local anesthesia in the dental treatment of caries and diseases of pulp. Methoxyfluraneinduced analgesia did not provide a sufficient analgesic effect by itself in order to be able of ensuring the patient’s comfort during dental treatment of caries and pulpal diseases, often requiring the use of an alternative analgesia solution. There was observed a weak correlation between the degree of anxiety and pain intensity before the start of dental therapeutic procedures. Description: Catedra de stomatologie terapeutică, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemiţanu’’, Chișinău, Republica Moldova 2016-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/2499 Title: Tratamentul endovascular al malformaţiilor arteriovenoase: prezentare de caz Authors: Barat, Sorin; Gura, Vladimir; Balica, Ion; Bernaz, Eduard; Cemârtan, Ruslan; Cucu, Ilona; Ţurcan, Aurel Abstract: Introducere. Malformația arteriovenoasă este o anomalie vasculară activă hemodinamic, de tip „fast flow”, caracterizată printr-un „nidus” ce constă din afluenți arteriali și vene dilatate de drenaj, interconectate în mod direct prin micro și macro fistule. Malformațiile arteriovenoase (MAV) nu involuează niciodată. În 70% din cazuri, se localizează în regiunea capului și gâtului. Conform unui studiu ce descrie 200 de cazuri consecutive, în 34% MAV erau detectate la naștere, în 21% – malformațiile au devenit vizibile în copilărie, în 8,5% din cazuri – în timpul pubertății și numai în 21,5% din cazuri aceste anomalii au fost depistate la vârsta adultă. Un factor declanșator al creșterii malformației este pubertatea și traumatismul. Metodele de bază de diagnostic sunt scanarea Duplex, RMN-angio și arteriografia. Metodele de tratament sunt embolizarea, rezecția chirurgicală sau combinarea acestora. Recidiva este foarte frecventă, ajungând peste 90%, fapt ce impune reintervenții episodice. Material şi metode. Pacientul S., bărbat de 30 de ani, acuză prezența unei formațiuni tumorale a regiunii nazo-labiale, senzație de pulsație permanentă, periodic – dureri și sângerări frecvente la periaj dentar. Diagnosticul de malformație arteriovenoasă a regiunii nazolabiale, stadiul III după Schobinger, a fost stabilit clinic, prin duplex arterial, angio-RMN și arteriografie. S-a efectuat embolizarea supraselectivă a malformației prin bazinul arterelor maxilare, bilateral, folosind microsfere, sub anestezie locală, din acces prin artera femurală comună dreaptă. Rezultate. Evoluția postoperatorie a decurs fără complicații. Formațiunea de volum a cedat în dimensiuni după embolizare, a dispărut senzația de pulsație și disconfort local. S-au diminuat hemoragiile gingivale. Pacientul a fost externat a doua zi după intervenție în stare satisfăcătoare. Concluzii. Tehnica endovasculară rămâne metoda de elecție în tratamentul malformațiilor arteriovenoase, fie ca metodă unică, sau în asociere cu o rezecție radicală, ulterioară, a malformației. Metoda endovasculară este sigură, miniminvazivă și cu traumatism intervențional foarte scăzut. Luând în considerație gradul înalt de recidivă, această metodă poate fi repetată de mai multe ori. Dintre avantaje, menționăm și durata scurtă de spitalizare.; Introduction. Arteriovenous malformations are fast flow vascular anomalies, characterized by a so called “nidus”, which represents arterial feeders and dilated outflow veins that are interconnected through micro and macro fistulas. Arteriovenous malformations (AVM) never regress. In 70% of cases it affects the head and neck region. According to a study which analyzed 200 consecutive cases, 34% of all AVM were discovered at birth, 21% of cases became visible during childhood, in 8.5% of cases – during puberty, and in 21.5% cases these anomalies were discovered in adults. Puberty and trauma are considered to be triggering factors that determine the malformation to grow. Basic diagnostic tools are: Duplex scanning, MRA and angiography. Treatment modalities include endovascular embolization, surgical excision or the combination of these two. Relapse rate is higher than 90%, thus multiple re-interventions are frequently necessary. Material and methods. Patient S., male, 30 years old, on admission complains of presence of a pulsatile tumor in the nazo-labial region, periodical pain and bleeding at teeth brushing. The diagnosis of arteriovenous malformation of the nazo-labial region, Schobinger stage III, was set by clinical examination, arterial duplex scanning, MRA and angiography. Supra-selective embolization of the anomaly with microspheres was achieved through the maxillary arteries, bilaterally, under local anesthesia. The access site was the right common femoral artery. Results. Postoperative outcome was eventless. The tumor decreased in size after the intervention. The pulsatile sensation disappeared. There were no gingival bleedings at tooth brushing. The patient was discharged the second day after the intervention in a satisfactory state. Conclusions. The endovascular approach remains the method of choice in the treatment of arteriovenous malformations, in combination or not with surgical excision of the malformation. The endovascular method is safe, minimally invasive, and with minimal interventional trauma. Due to the high rate of relapse, this method can be applied repeatedly. Another advantage is the short term of hospital stay. Description: Laboratorul de chirurgie endovasculară, Spitalul Clinic Republican, Chișinău, Republica Moldova, Catedra de chirurgie nr. 4, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova 2016-01-01T00:00:00Z