http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/16679 Fri, 10 Apr 2026 11:03:50 GMT 2026-04-10T11:03:50Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33049 Title: Evaluare genetică și biochimică la pacienții cu suspecție de boală mitocondrială Authors: Secu, Doina; Blăniță, Daniela; Ușurelu, Natalia; Sacară, Victoria Abstract: Introduction: Mitochondrial diseases (MD) are a group of rare, genetically inherited disorders caused by defects in mitochondrial function, particularly in oxidative phosphorylation, leading to impaired cellular energy production and a wide range of clinical manifestations affecting multiple organ systems, with an estimated prevalence of 1 in 5,000 individuals. Materials and methods: A cohort of 240 patients suspected of mitochondrial disease underwent clinical, biochemical, and genetic evaluations. All patients underwent selective screening for 8 common mutations via quantitative PCR high-resolution melting (qPCR-HRM) analysis, followed by Sanger sequencing. Descriptive statistics assessed the distribution of clinical, biochemical, and genetic variables. Results: Comprehensive biochemical assessments uncovered significant metabolic perturbations, characterized by disruptions in amino acid profiles (11,6%), elevated lactate levels (45%), and alterations in mitochondrial function biomarkers (27%). A targeted genetic screening utilizing the qPCR-HRM technique enabled the identification of pathogenic mtDNA mutations in eight patients, specifically m.3243A>G (n=3), m.8993T>G (n=2), m.3460G>A (n=2), and m.11778G>A (n=1). In instances where individuals met the diagnostic criteria for MD but exhibited no detectable mtDNA abnormalities via qPCR-HRM, an extensive investigation of the mitochondrial genome was conducted through Sanger sequencing. This high-resolution sequencing approach, encompassing 21 mtDNA genes, was applied to 84 patients (35%), leading to the identification of pathogenic or likely pathogenic variants associated with mitochondrial dysfunction in 33 cases (~39%). Conclusion: In the cohort of 240 patients referred for the evaluation of clinically suspected MD, pathogenic and potentially pathogenic variants associated with the patients’ phenotype were identified in 41 patients (~17%).; Introducere: Bolile mitocondriale (BM) sunt afecțiuni genetice rare, cauzate de anomalii în funcționarea mitocondrială, în special în fosforilarea oxidativă, care afectează producția de energie celulară și determină manifestări clinice variate ce afectează multiple sisteme organice, cu o prevalență estimată de 1 la 5.000 de indivizi. Materiale și metode: Un grup de 240 de pacienți cu fenotip caracteristic maladiilor mitocondriale a fost supus evaluărilor clinice, biochimice și genetice. Toți pacienții au fost supuși unui screening selectiv pentru 8 mutații frecvente utilizând qPCR-HRM (PCR cantitativ cu topire de înaltă rezoluție), urmat de secvențierea Sanger. Analiza statistică descriptivă a fost utilizată pentru a examina distribuția frecvențelor și procentajelor variabilelor clinice, biochimice și genetice.Rezultate: Evaluările biochimice au permis evidențierea unor perturbări metabolice semnificative, incluzând disfuncții ale profilurilor de aminoacizi (11,6%), creșteri anormale ale nivelurilor de lactat (45%) și modificări ale biomarkerilor funcției mitocondriale (27%). Screening-ul genetic selectiv, realizat prin tehnica qPCR-HRM, a permis identificarea unor mutații patogene ale ADN-ului mitocondrial (ADNmt) la opt pacienți (3,3%), respectiv m.3243A>G (n=3), m.8993T>G (n=2), m.3460G>A (n=2) și m.11778G>A (n=1). În cazurile în care pacienții au îndeplinit criteriile diagnostice pentru BM, dar nu au prezentat anomalii la analiza ADNmt prin qPCR-HRM, s-a realizat secvențierea Sanger parțială a genomului mitocondrial. Secvențierea Sanger a 21 de gene ale ADNmt, aplicată unui lot de 84 de pacienți (35%), a dus la identificarea unor variante patogene sau probabil patogene, corelate cu disfuncția mitocondrială, în 33 de cazuri (~39%). Concluzii: În cohorta de 240 de pacienți, variante patogene și potențial patogene asociate cu fenotipul pacienților au fost identificate în 41 de cazuri (~17%). Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33049 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33048 Title: Diagnosticare moleculară: cheia viitorului medical în Republica Moldova Authors: Sacară, Victoria; Coliban, Iulia; Secu, Doina; Dorif, Alexandr; Boiciuc, Constantin; Egorov, Vladimir Abstract: Introduction: Molecular diagnosis represents an essential frontier in modern medicine, offering promising perspectives for managing genetic and hereditary diseases. Its relevance is growing in the context of expanding medical services in Moldova. Materials and Methods: The research employs advanced techniques conducted within the Institute of Mother and Child, such as qPCR, Sanger sequencing, and MLPA analysis. Results: The qPCR method is applied for identifying frequent mutations associated with conditions like DiGeorge type I, mitochondrial diseases (such as Leigh syndrome and MELAS), hereditary thrombophilia, hereditary hypertension, hereditary disruptions of the folate-methionine cycle, azoospermia, and celiac disease. Sanger sequencing, conducted at the council’s discretion, allows for the diagnosis of complex diseases, including Wiskott-Aldrich syndrome, Rett syndrome, congenital glycosylation disorders types 1B and 1C, congenital thrombocytopenia not associated with Wiskott-Aldrich syndrome, cystic fibrosis, PKU, methylmalonic aciduria, galactosemia, tuberous sclerosis type 1, hereditary Mediterranean fever, glycogen storage diseases types 1A, 1B, and 3, lissencephaly with cerebellar hypoplasia, speech and writing disorders related to the FOXP2 gene, Thomsen myopathy, X-linked adrenoleukodystrophy, fructosemia, achondroplasia, frontotemporal dementia, ceroid neuronal lipofuscinosis, autoimmune lymphoproliferative syndrome types IA, IB, and II, Noonan syndrome type 6, tyrosinemia, and ectodermal dysplasia. Fragment analysis and MLPA are used to identify microdeletions involved in autism, Duchenne muscular dystrophy (DMD), SMA and other conditions such as Huntington’s disease and spinocerebellar ataxia (SCA). Conclusions: These techniques are essential for personalizing treatment and improving the quality of life for patients in Moldova, underscoring the importance of continued investment in molecular diagnosis.; Introducere: Diagnosticarea moleculară reprezintă o frontieră esențială în medicina modernă, oferind perspective promițătoare pentru gestionarea bolilor genetice și ereditare. Aceasta devine tot mai relevantă în contextul extinderii serviciilor medicale în Republica Moldova. Materiale și metode: Cercetarea utilizează tehnici avansate, realizate în cadrul IMSP IMșiC, precum qPCR, secvențiere Sanger și analiza MLPA. Rezultate: Metoda qPCR este aplicată pentru identificarea mutațiilor frecvente asociate cu afecțiuni precum DiGeorge type I, boli mitocondriale (cum ar fi boala Leigh și sindromul MELAS), trombofilie ereditară, hipertensiune ereditare, dereglări ereditare ale ciclului folat-metioninic, azoospermie, boala celiacă. Secvențierea Sanger, efectuată la decizia consiliului, permite diagnosticarea unor boli complexe: sindromul Wiskott-Aldrich, boală Rett, boli congenitale de glicozilare de tipuri 1B și 1C, trombocitopenie congenitală nelegată de sindromul Wiskott-Aldrich, fibroza chistică, PKU, acidurie metilmalonică, galactozemie, scleroza tuberoasă tip 1, febra mediteraneană ereditară, boală de stocare a glicogenului tipuri 1A, 1B și 3, lisencefalie cu hipoplasie cerebelară, dereglări de vorbă orală și scrisă legate de gena FOXP2, miopatie Thomsen, adrenoleucodistrofie X-linkată, fructozemie, acondroplazie, demenție frontotemporală și lipofuscinoza neuronală ceroidă, sindromul autoimun limfoproliferativ tipuri IA, IB și II, sindromul Noonan tip 6, tirozinemie, displazie ectodermală. Analiza de fragmente și MLPA este utilizată pentru a identifica microdelețiile implicate în autism, DMD/B, SMA și alte afecțiuni precum boala Huntington și SCA. Concluzii: Aceste tehnici sunt esențiale pentru personalizarea tratamentului și îmbunătățirea calității vieții pacienților din Republica Moldova, subliniind importanța continuării investițiilor în diagnosticarea moleculară. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33048 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33035 Title: Sindroamele de lipodistrofie Authors: Colța, Olga; Harea, Dumitru; Șeremet, Aristia Abstract: Sindroamele de lipodistrofie (SL) se caracterizează prin lipsa generalizată sau parțială a țesutului adipos, în absența deprivării nutriționale sau catabolismului accelerat. Se identifică 4 forme: lipodistrofia generalizată congenitală (LGC) sau dobândită (LGD), lipodistrofia parțială familială (LDPF) sau dobândită (LPD). Complicațiile SL sunt secundare depozitării ectopice a lipidelor în ficat, mușchi și alte organe. Prezentăm cazul unei paciente, cu vârsta de 56 de ani, internată cu diagnosticul: diabet zaharat (DZ) tip 2, tratat cu insulină regim bazal-bolus, metformină și dapagliflozină; hipertensiune arterială; dislipidemie (hiperlipoproteinemia familială, forma autosomal dominantă confirmată prin prezența mutației Apolipoproteinei-E); fibroză hepatică F3. Heredo-colateral: soră geamănă cu DZ, hiperlipoproteinemie familială tip III, forma autosomal dominantă, hipertigliceridemie marcată. Obiectiv, se evidențiază distribuția neuniformă a țesutului adipos cu lipsă la nivelul membrelor superioare și inferioare, zona gluteală, abdomen; musculatură proeminentă; flebomegalie; normoponderală. Paraclinic: DZ dezechilibrat, dislipidemie cu trigliceride 24,83 mmol/l. În contextul suspiciunii înalte pentru LDPF (depleția țesutului subcutanat, hipetrigliceridemia, hiperglicemia, afectarea hepatică, hiperfagia, prezența aceluiași tablou clinic la sora geamănă), s-a recomandat consultul medicului genetician cu testarea genelor LIPE (pentru FPLD6) și CIDEC (pentru FPLD5). În concluzie, SL trebuie suspectate la orice persoană cu lipsă parțială sau completă de țesut adipos subcutanat, diagnosticul fiind adesea întârziat din cauza rarității și a polimorfismului tabloului clinic, în special la formele parțiale. În prezent tratamentul SL este limitat la ameliorarea și prevenirea comorbidităților asociate.; Lipodystrophy syndromes (LS) are characterized by a generalized or partial lack of adipose tissue, in the absence of nutritional deprivation or accelerated catabolism. Four forms are identified: congenital generalized lipodystrophy (LGC) or acquired (LGD), familial partial lipodystrophy (LDPF) or acquired (LPD). SL complications are secondary to ectopic lipid storage in the liver, muscles and other organs. We present the case of a 56-year-old patient hospitalized with the diagnosis: type 2 diabetes mellitus (DM), treated with basal-bolus insulin, metformin and dapagliflozin; arterial hypertension; dyslipidemia (familial hyperlipoproteinemia, autosomal dominant form confirmed by the presence of the Apolipoprotein-E mutation); F3 hepatic fibrosis. Family history: twin sister with DM, familial hyperlipoproteinemia type III, autosomal dominant form, marked hypertriglyceridemia. On physical exam: uneven distribution of adipose tissue with a lack of it in the upper and lower limbs, gluteal area, and abdomen; prominent muscles; phlebomegaly; normoponderal. Paraclinical: unbalanced DM, dyslipidemia with triglycerides 24.83 mmol/l. In the context of high suspicion for LDPF (depletion of subcutaneous tissue, hypertriglyceridemia, hyperglycemia, liver damage, hyperphagia, presence of the same clinical picture in her twin sister), a consultation with a geneticist with testing of the LIPE (for FPLD6) and CIDEC (for FPLD5) genes was recommended. In conclusion, SL should be suspected in any person with partial or complete lack of subcutaneous adipose tissue, the diagnosis being often delayed due to the rarity and polymorphism of the clinical picture, especially in partial forms. Currently, SL treatment is limited to the improvement and prevention of associated comorbidities. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33035 2025-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33034 Title: Sindromul MEN2A, cu debut în copilărie Authors: Gangan, Diana Abstract: Introducere: Neoplazii endocrine multiple subtipul 2A este sindromul genetic care se manifestă prin feocromocitom, carcinom medular a glandei tiroide și hiperparatiroidism. Scopul lucrării: Analiza particularităților clinice, terapeutice și genetice ale MEN2A cu debut în copilărie, importanța diagnosticării precoce și a managementului adaptat vârstei. Material și metode: Caz clinic al pacientei cu Sindrom MEN2A, debut în copilărie. Rezultate: Pacienta de 15 ani se prezintă cu crize hipertensive (280/120 mmHg) cu o durată de câteva minute, cefalee occipitală, tremur generalizat, transpirații, tahicardie, dureri lombare, urmate de epuizare severă cu scădere bruscă a tensiunii arteriale (TA) post-criză (110/80 mmHg). Se suspectează patologia glandei suprarenale, feocromocitom, confirmat biochimic, creșterea nivelului plasmatic și urinar al metanefrinelor, la RMN, tumoare ovoidă cu contur regulat și structură omogenă, urmat de adrenalectomie laparoscopică pe partea stângă. La 19 ani, revine cu dureri lombare tipice situației clinice de la 15 ani. CT abdominal, în regiunea suprarenalei drepte, formațiune de volum, contur regulat, structura omogenă, cu caracter benign. Investigațiile paraclinice atestă creșterea nivelului plasmatic și urinar al metanefrinelor, la PET-CT: creșterea activității metabolice a FDG la nivelul unei tumori a glandei suprarenale drepte, urmat de adrenalectomie totală și inițierea tratamentului de substituție cu prednisolon, fludrocotizon. La 21 ani, se prezintă cu nod în gât, dificultăți la înghițire, senzație de sufocare, slăbiciune generală, biochimic nivel elevat al calcitoninei, la USG lobului drept, nodul eterogen multiple calcificări; lobul stâng, nodul eterogen, se efectuează tiroidectomie totală. La raportul genetic, mutația gena RET c.1900 T>C p.Cys634Arg. Concluzii: Importanța tratării în stadiu incipient al bolii este posibil atât prin intermediul screening-ului genetic, imagistic și biochimic, cât și prin efectuarea screening-ului familial, pentru a reduce morbiditatea și mortalitatea pacienților cu risc de a dezvolta sindromul MEN.; Introduction: Multiple endocrine neoplasia type 2A (MEN2A) is a genetic syndrome that manifests through pheochromocytoma, medullary thyroid carcinoma, and hyperparathyroidism. Objective of the study: To analyze the clinical, therapeutic, and genetic features of MEN2A with childhood onset, the importance of early diagnosis, and age-adapted management. Material and Methods: A clinical case of a patient diagnosed with MEN2A syndrome, with childhood onset. Results: A 15-year-old female presents with hypertensive crises (280/120 mmHg) lasting a few minutes, occipital headache, generalized tremor, sweating, tachycardia, lumbar pain, followed by severe exhaustion and a sudden drop in blood pressure (BP) post-crisis (110/80 mmHg). Suspected adrenal gland pathology, pheochromocytoma, was biochemically confirmed, with increased plasma and urinary metanephrines. An MRI revealed an ovoid tumor with a regular contour and homogeneous structure, followed by laparoscopic left adrenalectomy. At 19 years old, the patient returns with typical lumbar pain from the clinical situation at 15 years old. An abdominal CT scan shows a mass in the right adrenal region, with regular contour, homogeneous structure, and benign characteristics. Paraclinical investigations confirm increased plasma and urinary metanephrines levels. PET-CT shows increased FDG metabolic activity in a tumor in the right adrenal gland, possibly pheochromocytoma, followed by total adrenalectomy and initiation of substitution therapy with prednisolone and fludrocortisone. At 21 years old, the patient presents with a neck nodule, difficulty swallowing, choking sensation, and general weakness. Biochemical analysis reveals elevated calcitonin levels. Ultrasound of the right lobe shows an heterogeneous nodule with multiple calcifications, while the left lobe shows an heterogeneous nodule. A total thyroidectomy is performed. Genetic testing reveals the RET gene mutation c.1900 T>C p.Cys634Arg. Conclusions: The importance of early treatment of the disease is possible through genetic, imaging, and biochemical screening, as well as through family screening, in order to reduce morbidity and mortality in patients at risk of developing MEN syndrome. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/33034 2025-01-01T00:00:00Z