http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19584 Sun, 19 Apr 2026 04:14:08 GMT 2026-04-19T04:14:08Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19607 Title: Arta Medica. 2021, Nr. 4(81) Abstract: Arta Medica (AM) is a double-blind peer-reviewed scientific journal and represents the official publication of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova. It is designed mainly for surgical specialties, as well as for clinical medicine, dentistry, pharmacy, social medicine and public health. Arta Medica was founded in 2002 by PP “Arta Medica”. At present, AM publishes independently submitted original researches and review articles, clinical studies and cases, lectures, brief reports and correspondence, as well as official papers and editorials, in medicine and health fields, in English, Romanian and Russian languages. AM is a Fully Open Access Journal, accessible online without any embargo period. The printed version is distributed tax free to the members of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova.; Arta Medica (AM) este o revistă științifică dublu-orb recenzată și reprezintă publicația oficială a Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „Nicolae Anestiadi”. Este concepută, în special, pentru specialități chirurgicale, dar și pentru medicină clinică, stomatologie, farmacie, medicină socială și sănătate publică. Arta Medica a fost fondată în 2002, de către PP „Arta Medica”. În prezent, AM publică cercetări originale și articole de recenzie, depuse independent, studii și cazuri clinice, cursuri, rapoarte scurte și corespondență, precum și lucrări oficiale și editoriale, în domeniile medicinii și sănătății, în limbile Engleză, Română și Rusă. AM este un jurnal în Acces Deschis, accesibil online fără nicio perioadă de embargou. Versiunea tipărită este distribuită fără taxe către membrii Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „Nicolae Anestiadi”. Description: Fondator: P.P. „Arta Medica” Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19607 2021-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19606 Title: Tromboza venoasă profundă la adult: protocol clinic naţional PCN-331 Authors: Guţu, Eugen; Casian, Dumitru; Culiuc, Vasile; Sochircă, Marcel; Bzovîi, Florin Abstract: Acest protocol a fost elaborat de către grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (MSMșiPS RM), constituit din specialiştii Catedrei Chirurgie Generală şi Semiologie nr.3 a USMF „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul clinic naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind diagnosticul și tratamentul trombozei venoase profunde la adulţi şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor clinice instituţionale, reieșind din asigurarea tehnico-materială a fiecărei instituții. La recomandarea MSMșiPS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în Protocolul Clinic Naţional. Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19606 2021-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19605 Title: Hemoragiile digestive superioare din ulcere acute postligaturare: importanța clinică și oportunitățile de tratament endoscopic (Reviul literaturii) Authors: Șcureac, Andrei Abstract: Rezumat Obiective. Hemoragia digestivă superioară din ulcerele esofagiene acute postligaturare este o complicație rară a bandării endoscopice, dar cu morbiditate și mortalitate crescută. Incidența acestui eveniment, raportată în literatură, variază mult: între 2,3% și 18%. Factorii de risc pentru hemoragia digestivă superioară din ulcerele esofagiene sunt insuficient studiați. Aceasta ar putea fi cauzată de refluxul acidului gastric în esofagul inferior, ducând la expunerea la acid a ulcerului (ulcerelor) și a venei (venelor) subiacente. Explicațiile alternative includ alunecarea benzilor, infectarea ulcerelor și coagulopatia. Până în prezent nu a fost formulată o clasificare bazată pe criterii clinice, endoscopice, sau care să asocieze aspectul endoscopic cu manifestările clinice. Recomandările de management terapeutic sunt sporadice sau chiar absente. Deci, obiectivul acestui reviu constituie analiza și sinteza literaturii disponibile privind etiologia, patogenia, clasificarea și tratamentul endoscopic al ulcerelor esofagiene acute postligaturare hemoragice. Materiale și metode. S-a efectuat o căutare structurată în baza de date electronică, ținând cont de articole relevante, publicate în ultimii 10 ani. Literatura de profil a fost studiată pe platformele "PubMed", "NCBI", "HINARI", "Cochrane Library". A fost aplicat modul de căutare avansată, folosind cuvinte cheie în limba engleză ("postbanding upper digestive hemorrhage", "endoscopic bandage", "esophageal stenting", "postbanding ulcers", "severe liver disease"). Rezultate. Au fost evidențiate mai multe modalități de tratament endoscopic precum: obturarea cu adeziv tisular (cianoacrilat) sau complex fibrinic, injectarea de agenți sclerozanți (etoxisclerol), rebandare, montarea sondei Sengstaken-Blakemore, folosirea de hemospray, aplicarea endoclipselor (cele simple sau de tip OVESCO), montarea stentului de tip Danis. Nu au fost evidențiate reviuri sistematice sau meta-analize la acest subiect. Clasificarea cea mai potrivită a ulcerelor hemoragice acute postligaturare pare a fi cea a lui Jamwal-Sarin, bazată pe aspectul endoscopic al acestora și include 4 categorii: A, B, C și D. Fiecare tip a inclus ulcere cu sau fără benzi in situ. Tipul A a fost descris ca hemoragie activă din ulcer. Tipul B a fost caracterizat ca prelingere a sângelui din baza ulcerului/de sub cheag. Tipurile C și D sunt caracterizate prin baza pigmentată/cheag și respectiv baza curată. Concluzii. Conduita minim invazivă a hemoragiei digestive superioare din ulcere acute postligaturare este controversată și nu este bine elucidată. Sunt necesare studii suplimentare pentru a standardiza abordarea endoscopică a acestei complicații. Stratificarea pacienților pe baza clasificării Jamwal – Sarin poate ajuta la prezicerea rezultatelor tratamentului, independent de scorurile non-endoscopice (MELD, Child). Clasificarea ulcerelor hemoragice acute postligaturare după morfologia endoscopică poate direcționa strategiile de tratament și necesită validare suplimentară.; Summary Objectives. Upper digestive hemorrhage from acute esophageal postbanding ulcers is a rare complication of endoscopic banding, but with high morbidity and mortality. The incidence of this event reported in the literature varies widely between 2.3% and 18%. Risk factors are not well studied. They may be caused by reflux of gastric acid into the lower esophagus, leading to exposure of ulcer(s) and underlying vein(s) to the acid. Alternate explanations include slippage of bands, infection of ulcers, and coagulopathy that leads to increased bleeding. Remarkably, there is no clinical or endoscopic classification based on the morphology of these lesions (ulcers), or which associates endoscopic appearance with clinical outcomes. Therapeutic management recommendations are absent or sporadic. So, the given objectives include a study of the available literature and data analyses pointed to the etiology, pathogenesis, practical classification and endoscopic treatment of the acute esophageal postbanding ulcers. Materials and methods. A structured search was performed in the electronic database, taking into account relevant articles, published in the last 10 years. The profile literature has been studied on "PubMed", "NCBI", "HINARI", "Cochrane Library" platforms. Advanced search mod was applied, using keywords in english ("postbanding upper digestive hemorrhage", "endoscopic bandage", "esophageal stenting", "postbanding ulcers", "severe liver disease"). Results. Several ways of endoscopic treatment were highlighted such as: filling with adhesive tissue (cyanoacrylate) or fibrin complex, injection of sclerosing agents (aethoxisclerol), rebanding, mounting the Sengstaken-Blakemore tube, heamospray usage, endoclips application (simple ones or OVESCO type), Danis type stent insertion. No systematic reviews or meta-analyses were found on this topic. The appropriate postbanding ulcers classification seems to be the Jamwal-Sarin system, based on their endoscopic appearance in descending order as types A, B, C and D. Each type included ulcers with or without bands in situ. In type A, there was active spurting from the ulcer. Type B was characterized as active oozing from the ulcer. In type C, the ulcer appeared with a pigmented base or a visible clot. The type D ulcer had a clean base (white or yellow). Conclusions. The minimally invasive conduit of acute postbanding ulcer bleeding is controversial and not well established. Further studies are required to standardize the endoscopic approach to this complication. Stratifying patients based on Jamwal-Sarin type can help predict outcomes, independent of the non-endoscopic (MELD, Child) scoring systems. Classifying acute postbanding ulcers by endoscopic morphology may direct treatment strategies, and warrants further validation. Description: Catedra Chirurgie generală-semiologie nr.3, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19605 2021-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19604 Title: Complicațiile diverticulului Meckel. Revista literaturii Authors: Bazeliuc, Iurii; Bour, Alin Abstract: Rezumat Obiective. Scopul articolului a fost de a analiza datele din sursele existente de literatură, referitor la complicațiile diverticulului Meckel. Material și metode. Au fost studiate un număr de publicații științifice ce prezintă informații referitoare la epidemiologie, anatomia diverticulului Meckel, complicații, inclusiv cele rare, tactica de tratament chirurgical al diverticulului Meckel, cu sau fără asocierea complicațiilor. În calitate de surse au fost utilizate publicații internaționale prin intermediul platformelor online Google Scholar și PubMed. Cuvintele cheie folosite la căutare au fost: “Meckel diverticulum”, “complications of Meckel’s diverticulum”, “treatment of Meckel’s diverticulum”. Rezultate. Au fost identificate 30 publicații științifice ce relevă informații actuale referitor la tactica de tratament chirurgical al diverticulului Meckel necomplicat și însoțit de complicații. Concluzii. Diverticulul Meckel se manifestă clinic la copii prin hemoragii gastro-intestinale, iar la adulți se manifestă prin semne clinice de inflamație sau ocluzie intestinală. Revizia porțiunii distale a ileonului este o manevră intraoperatorie obligatorie în cazurile când schimbările morfologice ale apendicelui nu corespund cu tabloul clinic de apendicită acută. Dacă în apendicele inflamat persistă schimbări morfologice certe, atunci diverticulul Meckel descoperit incidental, dar fără schimbări morfologice, nu trebuie înlăturat. Dacă schimbările morfologice în apendicele vermicular inflamat stârnesc dubii, diverticulul Meckel incidental depistat trebuie înlăturat obligator. Volumul tratamentului chirurgical al diverticulului Meckel este în raport direct cu particularitățile anatomice și a schimbărilor patofiziologice ale diverticulului Meckel: diverticulectomia, este indicată când există o bază îngustă a diverticulului, și se efectuează similar apendicectomiei; rezecția în clin se va efectua în cazul bazei largi a diverticulului și în absența mucoasei gastrice ectopice în această zonă; rezecția ileonului în bloc cu diverticulul se va efectua în cazurile de ectopie a mucoasei la baza diverticulului Meckel sau cu trecere a zonei de ectopie pe mucoasa ileonului.; Summary Objectives. The purpose of the article was to analyze data from existing literature sources on the complications of the Meckel diverticulum. Material and methods. A number of scientific publications have been studied that present information on the epidemiology, anatomy of the Meckel's diverticulum, its complications, including the rare ones, the tactical treatment of complicated and uncomplicated Meckel's diverticulum. International data bases have been used such as online sources Google Scholar and PubMed. Keywords used in the search were: "Meckel diverticulum", "complication of Meckel’s diverticulum", "treatment of Meckel’s diverticulum". Results. 30 scientific publications show current information on surgical treatment tactics of complicated and uncomplicated Meckel's diverticulum. Conclusions. Meckel's diverticulum is clinically manifested in children by gastrointestinal bleeding, and in adults by clinical signs of inflammation or intestinal obstruction. If certain morphological changes persist in the inflamed appendix, but absent inside Meckel's diverticulum discovered incidentally, the Meckel's diverticulum should not be removed. If the morphological changes in the inflamed vermicular appendix raise doubts, the incidental detected Meckel's diverticulum must be removed. The volume of surgical treatment of Meckel's diverticulum is directly related to the anatomical features and pathophysiological changes of Meckel's diverticulum: diverticulectomy is indicated when there is a narrow base of the diverticulum, and is performed similarly to appendicectomy; the resection in the wedge will be performed in the case of the broad base of the diverticulum and in the absence of the ectopic gastric mucosa in this area; resection of the ileum in a block with the diverticulum will be performed in cases of ectopy of the mucosa at the base of the Meckel's diverticulum or passage of the ectopy area on the ileum mucosa. Description: Catedra Chirurgie nr.5, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova Fri, 01 Jan 2021 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19604 2021-01-01T00:00:00Z