http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/19585 Mon, 13 Apr 2026 02:06:54 GMT 2026-04-13T02:06:54Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21944 Title: Disaster management in the context of health security Authors: Dumitras, Vasile Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21944 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21943 Title: A swift risk analysis for COVID-19 testing facilities using rapid tests Authors: Vourtsis, Dionysios; Papageorgiou, Efstahia; Kriebardis, Anastasios; Karikas, George Albert; Willigen, Gijsbert van; Karkalousos, Petros Abstract: Introduction. COVID-19 is an infectious disease of International Concern, due to the wide-spread geographic impact and high transmissibility, causing severe illnesses. Many testing facilities were set-up for monitoring the spread of the SARS-CoV-2 virus, at the early days of the coronavirus pandemic. From Biosafety aspect this study investigates a reliable risk assessment method to identify and mitigate the risks of COVID-19 testing facilities using Rapid diagnostic tests (POCT), in order to protect the staff, the people who got tested, the community and the environment. Material and methods. Many techniques have been used so far for performing a risk assessment. In the present study, SWIFT analysis suitable for biosafety facilities and for risks of different magnitude, was used for identifying threats and hazards and to calculate the risks for COVID-19 testing facilities. Results. Our analysis showed several initial and potential risks, which could lead to unwanted exposure or release of the SARS-CoV-2, and/or unwanted infection of staff and patients. With minor adjustments of the testing facility, by creating standard operating procedures and awareness of the potential risks, most of the identified risks could be mitigated. Conclusions. Our study demonstrated that when setting up a COVID-19 testing facility, a proper risk assessment should be part of the process, in order to ensure the safety of staff, patients, and the environment. Additionally, we proposed a number of multiple mitigation measures and recommendations, with the goal to reduce the risks during the rapid testing diagnostic procedure.; Introducere. COVID-19 este o boală infecțioasă cu un impact geografic larg răspândit și transmisibilitate ridicată, care poate provoacăboli grave. Încă de la debutul pandemiei de COVID-19 au fost înființate multe stații de testare pentru monitorizarea răspândirii virusu-lui SARS-CoV-2. Din punct de vedere al biosecurității acest studiu investighează o metodă de evaluare a riscurilor în vederea identificării și atenuării riscurilor stațiilor de testare COVID-19, care utilizează teste de diagnosticare rapidă (POCT) pentru a proteja personalul, pacienții, comunitatea și mediul. Material și metode. În prezentul studiu au fost aplicate diferite tehnici pentru realizarea unei evaluări a riscurilor. A fost utilizată analiza SWIFT pentru instalațiile de biosecuritate și pentru riscuri de diferită amploare pentru identificarea amenințărilor și pericolelor, și pentru a calcula riscurile pentru stațiile de testare COVID-19. Rezultate. Analiza noastră a identificat mai multe riscuri inițiale și potențiale, care ar putea duce la expunerea sau eliberarea nedorită a SARS-CoV-2 și/sau la infectarea nedorită a personalului și a pacienților. Cu ajustări minore ale stațiilor de testare, prin crearea de proceduri standard de operare și conștientizarea riscurilor potențiale, majoritatea riscurilor identificate ar putea fi atenuate. Concluzii. Prezentul studiu a demonstrat că atunci când se înființează o unitate de testare COVID-19, o evaluare adecvată a riscurilor ar trebui să facă parte din proces pentru a asigura siguranța personalului, a pacienților și a mediului. În plus, am propus o serie de măsuri și recomandări multiple de atenuare cu scopul de a reduce riscurile în timpul procedurii de diagnosticare a testării rapide. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21943 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21942 Title: The experience of public hospitals top managers concerning the development and implementation of management strategies Authors: Niculita, Ana Abstract: Introduction. The strategies developed by the management of public medical institutions are based on state regulations in various areas: type of services provided, human resources, etc., decisions need to be coordinated with central and/or local public authorities, towhich the institution is subordinated. However, it is necessary for the process of developing and implementing strategies to include a number of mandatory steps at institutional level, which must be taken by the institution's management. Material and methods. The aim of the study is to assess the experience of public hospitals top managers in developing and implementing management strategies. An assessment grid was applied for this purpose. The questions were classified into six fields: setting management strategy, added value strategy, analysis of institutional environment, institutional policies and strategic objectives, resources needed, strategy assessment. Results. In the absence of the regulation on the structure and main rules for the development of institutional strategies, the study demonstrates a very different approach of the top management regarding the strategic process in public hospitals. Conclusions. Top managers of public hospitals have a different and sometimes erroneous approach regarding the process of developing managerial strategies, which sometimes does not correspond to theoretical recommendations.; Introducere. Strategiile elaborate de managementul instituțiilor medicale publice au la bază reglementările statului pe diverse domenii: tip de servicii prestate, resurse umane, ș.a., deciziile necesitând a fi coordonate cu autoritățile publice centrale și/sau locale, cărora li se subordonează instituția. Cu toate acestea, este necesar ca procesul de elaborare și de implementare al strategiilor să cuprindă câteva etape obligatorii la nivel instituțional, care trebuie să și le asume managementul instituției. Material și metode. Scopul studiului este evaluarea experienței managerilor de nivel su-perior ai spitalelor publice privind elaborarea și implementarea strategiilor de management. Pentru aceasta a fost aplicată o grilă de evaluare. Întrebările au fost clasificate pe șase domenii: stabilirea strategiei de management, strategia de valoare adăugată, analiza mediului instituțional, politici instituționale și obiective strategice, resurse necesare, evaluarea strategiei. Rezultate. În lipsa unei reglementări privind structura și regulile principale de elaborare a strategiilor instituționale, studiul demonstrează o abordare foarte diferită a managementului de nivel superior privind procesul strategic în cadrul spitalelor publice. Concluzii. Managerii de nivel superior ai spitalelor publice au o abordare diferită și uneori eronată privind procesul de dezvoltare a strategiilor manageriale, care nu întotdeauna corespunde recomandărilor teoretice. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21942 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21941 Title: Factors associated with COVID-19: a comparative case-control study in Benin Authors: Kêdoté, Nonvignon Marius; Wachinou, Ablo Prudence; Darboux, Aymeric Joaquin; Sètondji Géraud Roméo, Padonou; Fonton, Pérince Franel Djidjoho; Lendzele, Sevidzem Silas; Sarr, Fatou Bintou; Mavoungou, Jacques François Abstract: Introduction. Although there are several previous publications related to risk factors of COVID-19 infection in Benin, there are very few data to explain the outbreak risk factors. Material and methods.This case-control study, conducted from 14 September to 20 October 2020, aimed to identify the risk factors associated with COVID-19 infection in Benin. Questions on knowledge, attitudes, and practices related to COVID-19, sociodemographic characteristics, nutritional factors, medical history, housing and working conditions of respondents were asked through a questionnaire survey. Bivariate and multivariate logistic regression analyses were conducted to identify the factors associated with COVID-19. The statistical significance was set at 5%. Results. In multivariate logistic regression, no handwashing device installed at the home entrance (ORa=1.86; 95% CI [1.07-3.21]) or a device delivering only water (ORa=5.57; 95% CI [1.98-15.65]), using permanently airconditioning at workplaces (ORa=5.48; 95% CI [2.40-12.57]), less knowledge of protective measures (ORa=1.41; 95% CI [1.08-1.84]) and no knowledge on the coronavirus incubation period (ORa=4.19; 95% CI [2.37-7.44]) were identified as risk factors for COVID-19 infection. Conclusions. Based on the findings of this study, a contextual response should prioritize strategies that will raise awareness and population’s knowledge of COVID-19 as well as preventive practices.; Introducere. Deși există mai multe publicații cu referire la factorii de risc ai infecției COVID-19 în Benin, sunt prezentate însă foarte puține date care să explice factorii de risc în perioada de epidemie. Material si metode. Acest studiu caz-control, realizat în perioada 14 septembrie–20 octombrie 2020, și-a propus să identifice factorii de risc asociați cu infecția COVID-19 în Benin. Respondenților, prin intermediul unui chestionar, le-au fost adresate întrebări privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de COVID-19, caracteristicile socio-demografice, factorii nutriționali, istoricul medical, locuința și condițiile de muncă. Au fost efectuate analize de regresie logistică bivariată și multivariată, pentru a identifica factorii asociați cu COVID-19. Semnificația statistică a fost stabilită la 5%. Rezultate. Cu ajutorul regresiei logistice multivariate, au fost identificați drept factori de risc pentru infecția cu COVID-19: lipsa unui dispozitiv de spălat mâinile instalat la intrarea în casă (ORa=1,86; 95% CI [1,07-3,21]) sau al unui dispozitiv care furnizează apă (ORa=5,57; 95% CI [1,98-15,65]), prezența aerului condiționat la locurile de muncă (ORa=5,48; 95% CI [2,40-12,57]), cunoștințe insuficiente despre măsurile de protecție (ORa=1,41; 95% CI [1,08-1,84]) și lipsă de cunoștințe privind perioada de incubație a coronavirusului (ORa=4,19 ; 95% CI [2,37-7,44]). Concluzii. Pe baza constatărilor acestui studiu, un răspuns contextual ar trebui să prioritizeze strategiile care vor crește gradul de conștientizare și cunoaștere de către populație despre COVID-19, precum și practicile preventive. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/21941 2022-01-01T00:00:00Z