http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24147 Sun, 12 Apr 2026 22:56:14 GMT 2026-04-12T22:56:14Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24176 Title: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2022, Vol. 27(1) Abstract: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova (Moldovan Journal of Health Sciences) a fost lansată în octombrie 2014. Aceasta este editată în limbile română și engleză, conform standardelor și ghidurilor internaționale actuale în domeniul științelor medicale, și are o apariție trimestrială. Revista este înregistrată în Instrumentul Bibliometric Național IBN/IDSI (nr.1 din 16.11.2015), iar din 21 decembrie 2017, prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică nr. 169, a fost inclusă în lista revistelor științifice de Tip B. Revista este înregistrată în 2 baze de date internaționale. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24176 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24175 Title: Particularitățile afectărilor renale în gută: femei vs bărbați (caz clinic) Authors: Cornea, Cornelia; Groppa, Liliana; Popa, Serghei; Agachi, Svetlana; Sasu, Dorian; Cazac, Victor; Rotaru, Larisa Abstract: Rezumat. Obiective. Evoluția clinică-paraclinică a gutei la bărbați vs femei. Material și metode. Descrierea a 2 cazuri clinice la pacienții cu gută, cu afectare renală – bărbat vs. femeie care au fost internați în IMSP SCR „Timofei Moșneaga” și IMSP SCM ”Sfânta Treime” în anul 2021. Rezultate. Bărbat internat prin intermediul Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească în stare generală gravă, pacientul a fost somnolent, dezorientat temporo-spațial, răspundea cu întârziere la întrebări. Din acuze: dispnee mixtă la efort fizic mic, fatigabilitate marcată, anurie de 5 zile, edeme generalizate. Din istoricul vieții, colectat de la rude s-a determinat că pacientul se află la evidență de mulți ani cu diagnosticul de gută. Femeia de 47 ani se internează în mod programat în secția Nefrologie IMSP SCR „Timofei Moșneaga” pentru evaluare în dinamică și tratament cu următoarele acuze: durere lombară pe stânga, disurie, nicturie, edeme gambiene moderate, oligurie, astenie marcată, parestezii. Concluzii. La femei afectarea renală primară mai des este întâlnită până la instalarea menopauzei, iar după instalarea menopauzei, peste o perioadă de timp, apar primordial afectările articulare, apoi cele renale, sau acest proces se dezvoltă concomitent (afectări renale și articulare). La bărbați pe fon de hiperuricemie mai des este prezentă afectarea articulară, apoi se asociază nefropatia gutoasă sau se dezvoltă acest proces paralel.; Abstract. Objectives. Clinical and paraclinical evolution of gout in males and females. Materials and methods. Description of two clinical cases with gout and renal involvement, one male and one female, which were hospitalized in the „Timofei Mosneaga” Republican Clinical Hospital and Municipal Clinical Hospital „Saint Trinity” in 2021. Results. The male patient was hospitalized in a serious condition, being drowsy, disoriented and with bradyphrenia. Patient complained of dyspnea at mild exertion, severe fatigue, 5-day anuria and generalized edema. From the history collected from relatives, it was discovered that the patient has been diagnosed with gout a few years ago. The female patient has been hospitalized in the Nephrology department of the Republican Clinical Hospital „Timofei Moşneaga” for comprehensive evaluation. Her complaints: low back pain, dysuria, nocturia, moderate ankle edema, oliguria, marked asthenia, paresthesia. Conclusions. In women, primary renal damage is more common until the onset of menopause. After the onset of menopause, there is primarily joint damage, then kidney damage, or this process develops simultaneously (kidney and joint damage). In males due to hyperuricemia, there is joint damage, which later is associated with gouty nephropathy or kidney and joint involvement evolve paralleled. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24175 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24174 Title: Cardiomiopatia hipertrofică: revistă a literaturii și prezentare de caz clinic Authors: Batrînac, Aureliu; Slobozeanu-Russu, Ala; Belîi, Natalia Abstract: Rezumat. Introducere. Cardiomiopatia hipertrofică este o boală genetică cu transmitere autosomal dominantă. Maladia se poate prezenta divers din punct de vedere al anamnesticului și evoluției clinice, variind de la dezvoltarea insuficienței cardiace acute sau chiar morții subite, în timp ce alți pacienți pot rămâne asimptomatici pe parcursul întregii vieți. În același timp se constată o lipsă a corelării dintre genotip și fenotipul manifestării bolii. Astfel, în cadrul unei familii, dintre doi membri purtători ai aceleiași abnormități genetice, unul poate prezenta tablou clinic de insuficiență cardiacă severă, celălalt rămânând asimptomatic. Prezentare de caz clinic. Prezentăm cazul clinic al unui bărbat în vârstă de 34 ani care vine la consultația cardiologului cu dispnee la efort moderat, slăbiciune generală, și fatigabilitate instalate în perioada de reconvalescență post-COVID-19. Management și rezultate la distanță. Este urmărit traseul evolutiv al dinamicii pozitive pe fundal de tratament, precum și criteriile de diagnosticare a cardiomiopatiei hipertrofice. Discuții. Cazul clinic al insuficienței cardiace acute la adultul tânăr fără patologie preexistentă cunoscută adus în discuție prezintă interes prin faptul că pune în dezbatere combinații clinice ce nu au fost descrise în literatură: cardiomiopatie hipertrofică primar diagnosticată pe fundal de COVID-19, miocardită izolată post-COVID-19, cardiomiopatie hipertrofică combinată cu miocardită în asociere cu infecția COVID-19. În cazul confirmării suspiciunii pentru cardiomiopatie hipertrofică, managementul perianestezic al pacientului se va schimba radical. Articolul prezintă detalii ale fiziopatologiei cardiomiopatiei hipertrofice și elemente cheie pentru menținerea obiectivelor hemodinamice.; Abstract. Introduction. Hypertrophic cardiomyopathy is an autosomal dominant genetic disease. The signs and symptoms of disease vary in terms of history and clinical course, ranging from the development of acute heart failure or even sudden death, while other patients may remain asymptomatic throughout life. At the same time, there is a lack of correlation between the genotype and the phenotype of the disease. Thus, within a family, of two members carrying the same genetic abnormality, one may present a clinical manifestation of severe heart failure, the other remaining asymptomatic. Clinical case presentation. In this paper, we report a case of a 34-year-old male who comes to see a cardiologist with complaints of moderate-intensity dyspnea, general weakness, and fatigue installed during the post-COVID-19 recovery period. Management and results. The evolutionary positive dynamics of the disease on the prescribed treatment is followed, as well as the diagnostic criteria for hypertrophic cardiomyopathy. Discussion. The discussed clinical case of acute cardiac failure in adult otherwise healthy mail is of interest because it rises clinical combinations that were not debated previously: primary diagnosed hypertrophic cardiomyopathy combined with COVID-19, post-COVID-19 isolated myocarditis, hypertrophic cardiomyopathy associated with myocarditis and infection COVID-19. If the suspicion of hypertrophic cardiomyopathy is confirmed, the eventual perianesthetic management of such a patient will change radically. The article presents details of the pathophysiology of hypertrophic cardiomyopathy and key elements for maintaining hemodynamic goals. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24174 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24172 Title: Spectrul epidemiologic și managementul diagnostic al leucemiei mieloide cronice – actualități și realizări Authors: Musteață, Vasile Abstract: Rezumat. Introducere: Leucemia mieloidă cronică (LMC) cuprinde 15 – 20% din toate cazurile de leucemii la adulţi, fiind cel mai frecvent înregistrată neoplazie mieloproliferativă cronică, cu un statut imunoconpromis la pacienții în fazele avansate. În literatura periodică internațională se stipulează despre susceptibilitatea sporită a pacienților cu tumori maligne față de infecția cu SARS-CoV-2, însă estimările respective sunt controversate, și nu este determinat riscul de contagiune în funcție de tipul histopatologic al hemopatiilor. Scopul studiului a fost evaluarea comparativă a particularităților epidemiologice actuale și a randamentului contemporan de diagnosticare a LMC pentru optimizarea tacticii managerial-diagnostice în contextul pandemiei cu infecția COVID-19. Material și metode: A fost realizat un studiu analitic, calitativ, secundar – revista narativă a literaturii sub formă de articol de sinteză. Sunt identificate și selectate 53 surse primare relevante, semnificative după scorul de impact, cu extragerea si analiza consecventă și științifică a datelor. Rezultate: LMC variază între 0,8 – 2,0 cazuri la 100 mii de populaţie. Numărul total de pacienți diagnosticați cu LMC a crescut anual cu 2% în perioada anilor 2007-2016. Între anii 1990-2017, cazurile de incidență au scăzut cu 34,9% în chintilele cu SDI ridicat, fiind în creștere cu peste 60% în chintilele cu SDI scăzut, SDI mediu-mic și mediu. În anul 2017 s-a constat nivelul comparativ crescut de incidență standardizată pe vârstă de decese (ASDR) (0,6 la 100 mii de populație, 95% UI) și rată standardizată pe vârstă (ASR) de DALYs (disability-adjusted life-years sau ani de viață ajustați la dizabilități) (16,71 la 100 mii de populație, 95% UI) în chintile cu SDI scăzut. Prin analiza RT-PCR de determinare cantitativă a genei himerice BCR-ABL p210 în celulele sangvine studiile publicate pun în evidență variațiile mari ale acesteea: 21.84 – 100% IS. FISH și PCR sunt capabili să detecteze variante rare de genă BCR-ABL și puncte de întrerupere care trec neobservate de citogenetica convențională. Concluzii: În pofida trendului de scădere per total a ASIR, ASDR și DALYs standardizate pe vârstă din contul chintilelor cu SDI înalt, povara LMC se menține stabilă din cauza sporului crescut al populației în țările în curs de dezvoltare și a îmbătrânirii populației în țările dezvoltate. Managementul pacienților cu LMC primar diagnosticati, cu factorii de risc crescut, trebuie să includă supravegherea sporită prin prisma infectării de SARS-CoV-2, cu posibilitatea izolării protective și testării la infecția COVID-19. Managementul diagnostic al pacienților cu LMC include investigațiile morfologice, citogenetice și molecular-genetice ale sângelui periferic și măduvei osoase indiferent de faza clinico-evolutivă, metode confirmative rezolutive fiind FISH și RT-PCR.; Abstract. Introduction: Chronic myeloid leukemia (CML) comprises 15-20% of all leukemia cases in adults, being the most common chronic myeloproliferative neoplasm, with the patients’ immunocompromised status in the advanced phases. The international periodical literature stipulates the increased susceptibility of patients with malignant tumors to SARS-CoV-2 infection, but the contagion risk is not determined in regards to the histological type of hematologic malignancies. The aim of the study was the comparative evaluation of the current epidemiological patterns and the contemporary diagnostics output in CML, axed on the optimization of tactics of diagnosis management in the context of the pandemic with COVID-19 infection. Materials and methods: An analytical, qualitative, secondary study was performed – the narrative review of literature in the form of a synthesis article. Fifty three relevant primary sources were identified and selected, according to the significance of the impact score, with the subsequent and scientific data extraction and analysis. Results: CML varies between 0.8 - 2.0 cases per 100000 population. The total number of patients diagnosed with CML increased annually by 2% during 2007-2016. In 2017, a comparatively high level of the age-standardized death rate (ASDR) (0.6 per 100,000 population, 95% IU) and the DALYs (disability-adjusted life-years) age-standardized rate (ASR) (16.71 per 100,000 population, 95% IU) were registered in quintiles with low SDI. By the quantitative RT-PCR analysis of blood cells for BCR-ABL p210 gene transcript, the published studies highlight its large variations: 21.84 - 100% IS. FISH and PCR are able to detect rare BCR-ABL gene variants and breakpoints that may go unnoticed by conventional cytogenetics. Conclusions: Despite the declining overall trend of ASIR, ASDR and age-standardized DALYs at the expense of high SDI quintiles, the CML burden remains stable due to the growing population in developing countries and the aging population in developed countries. Management of patients with primary diagnosed CML, with high risk factors, should include enhanced surveillance for SARS-CoV-2 infection. Diagnostics management of patients with CML includes morphological, cytogenetic and molecular-genetic investigations of the peripheral blood and bone marrow regardless of the phase of clinical evolution, with FISH and RT-PCR as proving resolutive modalities. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24172 2022-01-01T00:00:00Z