http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24187 Sun, 19 Apr 2026 00:46:40 GMT 2026-04-19T00:46:40Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24284 Title: Arta Medica. 2023, Nr. 1(86) Abstract: Arta Medica (AM) is a double-blind peer-reviewed scientific journal and represents the official publication of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova. It is designed mainly for surgical specialties, as well as for clinical medicine, dentistry, pharmacy, social medicine and public health. Arta Medica was founded in 2002 by PP “Arta Medica”. At present, AM publishes independently submitted original researches and review articles, clinical studies and cases, lectures, brief reports and correspondence, as well as official papers and editorials, in medicine and health fields, in English, Romanian and Russian languages. AM is a Fully Open Access Journal, accessible online without any embargo period. The printed version is distributed tax free to the members of the "Nicolae Anestiadi" Association of Surgeons of the Republic of Moldova.; Arta Medica (AM) este o revistă științifică dublu-orb recenzată și reprezintă publicația oficială a Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „Nicolae Anestiadi”. Este concepută, în special, pentru specialități chirurgicale, dar și pentru medicină clinică, stomatologie, farmacie, medicină socială și sănătate publică. Arta Medica a fost fondată în 2002, de către PP „Arta Medica”. În prezent, AM publică cercetări originale și articole de recenzie, depuse independent, studii și cazuri clinice, cursuri, rapoarte scurte și corespondență, precum și lucrări oficiale și editoriale, în domeniile medicinii și sănătății, în limbile Engleză, Română și Rusă. AM este un jurnal în Acces Deschis, accesibil online fără nicio perioadă de embargou. Versiunea tipărită este distribuită fără taxe către membrii Asociației Chirurgilor din Republica Moldova „Nicolae Anestiadi”. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24284 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24283 Title: Chistadenom mucinos ovarian gigant Authors: Mișina, Ana; Velenciuc, Ludmila; Crivceanscaia, Eugenia; Petrovici, V. Abstract: Rezumat Obiective. Tumorile mucinoase ovariene sunt o variantă a neoplasmelor epiteliale și constituie de la 10% până la 15% în structura neoplasmelor ovariene primare. Prezentare de caz. Tumorile mucinoase ovariene gigante sunt un fenomen destul de rar și sunt prezentate în literatura de specialitate ca observații sporadice. Având în vedere raritatea tumorilor mucinoase ovariene gigante, vă prezentăm propria noastră observație clinică. Pacienta C., 24 ani, a fost spitalizată pentru tratament chirurgical cu formațiune de volum gigantă depistată timp de 5 luni. Acuză dureri în regiunea inferioară a abdomenului, mărirea în volum al abdomenului. La internare starea relativ satisfăcătoare. Abdomenul mărit în dimensiuni din contul unei formațiuni de volum din bazinul mic care ajunge până la procesul xifoid. Pentru aprecierea volumului intervenției chirurgicale, stratificării formațiunii a fost efectuată tomografie computerizată, la care s-a depistat la nivelul Th12 - S5, posibil cu origine din ovarul stâng, formațiune chistică masivă de o configurație nedeterminată, bine conturată, septată, polilobulară, cu conținut lichidian omogen, densitatea nativă a conținutului +10 UH, dimensiunile 24.8x18.3x12.6 cm fără semne de infiltrație a țesuturilor adiacente, posibil chistadenom mucinos. S-a luat decizia de a efectua intervenție chirurgicală. La revizia cavității abdominale s-a depistat o formațiune de volum, multicamerală 20x20 cm. S-a efectuat anexectomie. Pacienta a fost externată la a 9-a zi postoperator. Concluzii. Tumorile mucinoase ovariene gigante sunt o patologie destul de rară. În tratamentul chirurgical al Tumorile mucinoase ovariene gigante, ar trebui să se acorde preferință intervențiilor chirurgicale ovaromenajante la pacientele de vârstă reproductivă.; Summary Objectives. Mucinous ovarian tumors are a variant of epithelial neoplasms and constitute from 10% to 15% of the structure of primary ovarian neoplasms. Case presentation. Giant mucinous ovarian tumors are a rather rare phenomenon and are presented in the specialized literature as sporadic observations. Given the rarity of giant mucinous ovarian tumors, we present our own clinical observation. Patient C., 24 years old, was hospitalized for surgical treatment with detected giant volume formation for 5 months. It causes pain in the lower abdomen, the increase in volume of the abdomen. At admission the condition is relatively satisfactory. The abdomen increased in size due to a volume formation in the small pelvis that reaches the xiphoid process. In order to assess the volume of the surgical intervention, the stratification of the formation, a computed tomography was performed, where a massive cystic formation of an indeterminate, well-contoured, septate, polylobular configuration was detected at the Th12 - S5 level, possibly originating from the left ovary with homogeneous liquid content, native content density +10 HU, dimensions 24.8x18.3x12.6 cm without signs of infiltration of adjacent tissues, possible mucinous cystadenoma. The decision was made to perform surgery. During the revision of the abdominal cavity, a 20x20 cm multicameral volume formation was detected. An adnexectomy was performed. The patient was discharged on the 9th postoperative day. Conclusions. Giant mucinous ovarian tumors are a rather rare pathology. In the surgical treatment of giant mucinous ovarian tumors, preference should be given to ovarian-preserving surgery in women of reproductive age. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24283 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24282 Title: Hematomul vulvar posttraumatic Authors: Mișina, Ana Abstract: Rezumat Obiective. Hematomul vulvei – extravazarea sângelui în țesuturile moi ale organelor genitale externe fără lezarea țesutului cutanat. Ca regulă, hematoamele vulvare nonobstetricale sunt asociate cu trauma genitală și foarte rar sunt prezentate în literatura de specialitate. Prezentare de caz. Până în prezent în literatura de specialitate lipsește un consens și recomandări clinice referitor la tratamentul hematoamelor vulvare traumatice, iar tactica tratamentului este bazată pe principiul case-by-case. Ținând cont de raritatea hematoamelor traumatice ale vulvei prezentăm un caz clinic propriu. Pacienta S.I., 17 ani s-a adresat în secția de internare al IMSP Institutul Mamei și Copilului cu trauma vulvei apărută după cădere pe un obiect dur. La internare acuza dureri violente, expandabil în regiunea labiei mari pe dreapta, prezența formațiunii tumorale în regiunea organelor genitale externe care prezentau dificultăți la mișcare. În regiunea labiei mari pe dreapta se determină un hematom cu dimensiunile 10x6 cm, de culoare cianotică, brusc dureros la palpare cu transpoziție spre stânga, care închide totalmente intrarea în vagin, clitorul și uretra. Peste 40 min. de la internare sub anestezie generală cu respirație spontană, cu o incizie longitudinală dea lungul labiei mari drepte din partea ei interioară, s-au evacuat ≈ 50 ml sânge cu cheaguri. Cu scop de hemostază s-au aplicat trei suturi de vicryl. A fost externată în stare satisfăcătoare la a patra zi postoperator. Concluzii. Hematoamele vulvare traumatice prezintă un fenomen destul de rar întâlnit și sunt prezentate în literatura de specialitate sporadic. În cazul hematoamelor mari ale vulvei și expandabile, tratamentul chirurgical este metoda de elecție. Intervenția chirurgicală prevede deschiderea și evacuarea hematomului vulvar, realizarea hemostazei definitive în cavitatea restantă și drenarea adecvată.; Summary Objectives. Hematoma of the vulva – extravasation of blood into the soft tissues of the external genitalia without lysis of the skin tissue. As a rule, nonobstetrical hematomas of the vulva are associated with genital trauma and are very rarely presented in the specialized literature. Case presentation. Until now, there is a lack of consensus and clinical recommendations in the specialized literature regarding the treatment of traumatic hematoma of the vulva, and the treatment tactic is based on the case-by-case principle. Taking into account the rarity of traumatic hematoma of the vulva, we present our own clinical case. Patient S.I., 17 years old, came to the inpatient department of the IMSP Mother and Child Institute with vulva trauma that occurred after falling on a hard object. Upon admission, she complained of violent, expanding pain in the region of the labia majora on the right, the presence of a tumor formation in the region of the external genitalia that presented difficulties in movement. In the region of the labia majora on the right, a 10x6 cm hematoma is determined, cyanotic in color, suddenly painful on palpation with transposition to the left, which completely closes the entrance to the vagina, clitoris and urethra. Over 40 min. from admission under general anesthesia with spontaneous breathing, with a longitudinal incision along the right labia majora from its inner side, ≈ 50 ml of clotted blood was drained. For the purpose of hemostasis, three vicryl sutures were applied. She was discharged in satisfactory condition on the fourth postoperative day. Conclusions. Traumatic hematomas of the vulva present a rather rare phenomenon and are presented sporadically in the specialized literature. In the case of large and expanding hematomas of the vulva, surgical treatment is the method of choice. The surgical intervention involves the opening and evacuation of the hematoma of the vulva, the achievement of definitive hemostasis in the remaining cavity and adequate drainage. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24282 2023-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24281 Title: Tratamentul endovascular al anevrismului aortei abdominale cu implicarea arterelor iliace interne prin metoda EVAR - caz clinic Authors: Barat, Sorin; Manica, Ștefan Abstract: Rezumat Introducere. Pe parcursul ultimei decade, endoprotezarea de aorta abdominală, (EVAR – eng, EndoVascular Aneurism Repair) a devenit metoda preferată pentru tratamentul anevrismului de aortă abdominală, comparativ cu metoda clasică. Caracterul minim invaziv al acestei metode duce la micșorarea mortalității și morbidității perioperatorii, și diminuarea duratei spitalizării. Endoprotezarea în cazul anevrismelor ce implică artera iliacă internă, care se întâlnește în aproximativ 20% cazuri, necesită extensii de stent-graft spre artera iliacă externă implicată. Embolizările de artere iliace interne previn endoleak-ul tip II cauzat de refluxul prin artera iliacă internă. Prezentare de caz. Raportăm primul caz în Republica Moldova rezolvat cu succes prin embolizare etapizată a arterelor iliace interne bilateral și EVAR. Pacientul de 72 ani a fost diagnosticat cu Anevrism al aortei infrarenale cu implicarea arterelor iliace comune și interne bilateral, confirmat prin Angio-CT. A fost luată decizia de a preemboliza arterele iliace interne anevrismatice, etapizat cu interval de o lună, cu scop de a dezvolta pat colateral, pentru a diminua riscul de ischemie pelvină care poate surveni până în 55% cazuri. A urmat procedura EVAR cu extensii bilaterale spre arterele iliace externe. La controlul angiografic endograftul patent fără semne de endoleak. Follow-up la 3 luni, la Angio-CT, sacul anevrismal nu se contrastează. Lipsa semnelor de endoleak. Concluzii. Anevrismul aortei infrarenale cu implicarea arterelor iliace poate fi cu succes tratat prin metoda EVAR combinată cu preembolizarea cu coiluri a trunchiului de arteră iliacă internă pentru a evita endoleak-ul de tip II, iar, în cazul afectării bilaterale, se va planifica minuțios fiecare caz individual reieșind din anatomia patului colateral.; Summary Introduction. Throughout the last decade, EVAR (EndoVascular Aneurism Repair), became the treatment of choice for treatment of abdominal aortic aneurism. Perioperative morbidity and mortality, as well as the inhospital stay are reduced due to the minimally invasive aspect of the procedure. In cases of hypogastric artery involvement in the aneurismatic process, these being seen in 20% of cases, EVAR limb extensions to the external iliac arteries are needed. Uni- or bilateral hypogastric artery embolisation prevent type II endoleak, due to back flow from the hypogastric artery. Case presentation. Hereby we report the first successful case of staged bilateral hypogastric artery embolisation and EVAR in the Republic of Moldova. A 72 y/o patient was diagnosed with Abdominal aortic aneurism involving bilateral common and hypogastric arteries. The diagnosis was confirmed by contrast CT. The decision was to preembolize the hypogastric arteries in two stages, one month from another, giving time for collateral bed development, for prevention of pelvic ischemia, which can be seen in up to 55% cases. The EVAR procedure underwent with bilateral limb extensions to the external iliac arteries. At angiographic control there were no signs of endoleaks, and no aneurism sac enhancement. At 3 month follow-up there were no endoleaks, and the aneurism sac was shrinked without contrast. Conclusions. Aortic aneurisms involving hypogastric arteries can be successfully treated by combining EVAR with hypogastric artery trunk embolisation, for prevention of type II endoleaks. Bilateral hypogastric artery involvement needs thorough individual planning, taking in consideration collateral bed anatomy. Sun, 01 Jan 2023 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24281 2023-01-01T00:00:00Z