http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24306 Materialele Conferinței științifice cu participare internațională dedicată împlinirii a 40 de ani de la fondarea IMSP Institutul Mamei și Copilului, 3-5 noiembrie 2022, Chișinău, Republica Moldova Fri, 10 Apr 2026 13:38:31 GMT 2026-04-10T13:38:31Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24423 Title: Buletin de perinatologie. 2022, Nr. 1(93) Abstract: Revistă științifico–practică. Fondată în anul 1998. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24423 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24422 Title: Conținutul seric de sVEGFR1 în sarcini uterine compromise în termen precoce Authors: David, V.; Petrovici, V.; Carpenco, Ecaterina; Pantea, Valeriana; Fulga, V. Abstract: Introducere. Excesul secreției factorului sVEGFR1 însoțită de nivelul seric scăzut al PLGF este asociată cu disfuncție endotelială în statutul gestațional decidual endometrial în sarcini complicate cu preeclampsie. Scopul lucrării: evaluarea nivelului seric al sVEGFR1 la pacientele cu sarcini compromise în termen precoce. Material și metode. Nivelul seric al sVEGFR1 a fost determinat prin ELISA test (human sVEGFR1, E-EL-H6117). Sângele venos a fost colectat de la 68 paciente, cu vârsta medie 29.3±12.7 ani, supus centrifugării prealabile și stocării la -28°C. Pacientele au fost repartizate în 3 grupuri de studii: avort spontan precoce (ASP) – 9 cazuri, sarcini stagnate în evoluție (SS) – 41 cazuri, iar în calitate de control au servit probele recoltate în cazul sarcinilor întrerupte la indicații sociale (AS) – 18 cazuri. Toate grupurile de studii au fost subdivizate după vârsta gestațională în 6-9 săptămâni și 10-12 săptămâni. Procedeele statistice (Winstat 2012.1, R. Titch Software, Bad Krozingen, Germany) au inclus determinarea valorilor medii, corelațiilor statistice (Spearman (rs)) și diferențelor dintre subgrupe (Mann-Whitney U test). Rezultate. Conținutul de sVEGFR1 în grupul AS: 6-9 săptămâni – 56.47±31.11 (pg/ml), 10-12 săptămâni – 78.83±72.88 (pg/ml). În grupul ASP: 6-9 săptămâni – 40.86±30.17 (pg/ml), 10-12 săptămâni – 25.70±5,78 (pg/ml). În grupul SS: 6-9 săptămâni – 54.1±23.8 (pg/ml), 10-12 – 32.2±19.6 (pg/ml). Diferențe statistic veridice s-au depistat la compararea: SS 10-12 săptămâni vs AS 10-12 săptămâni – p=0,02; SS 10-12 săptămâni vs SS 6-9 săptămâni – p=0,02 și ASP total vs AS total – p=0,02. În toate grupele studiate nu au fost atestate corelații statistic veridice dintre nivelul seric al sVEGFR1 și vârsta pacientelor. Asocierile dintre nivelul seric al sVEGFR1 și termenul de gestație au atins cote semnificative statistic în grupul AS (10-12) – rs=-0.72, p=0.01. Concluzii. sVEGFR1 (sFlt1) reprezintă un factor anti-angiogenic cu rol important în stabilitatea evoluției sarcinii. Conținutul seric depinde de tipul rezolvării sarcinii și termenul de gestație. Conținutul seric a fost unul variabil, valori maximale înregestrându-se în lotul AS la 10-12 săptămâni, iar cele mai mici în ASP la 10-12 săptămâni.; Introduction. Oversecretion of sVEGFR1 accompanied by low serum levels of PLGF is associated with endothelial dysfunction in endometrial decidual gestational site in pregnancies complicated by preeclampsia. The aim of the work: evaluation of the serum levels of sVEGFR1 in patients with compromised pregnancies at an early term. Material and methods. The serum level of sVEGFR1 was determined by ELISA test (human sVEGFR1, E-EL-H6117). Venous blood was collected from 68 patients, with an average age of 29.3±12.7 years, subjected to prior centrifugation and storage at -28°C. The patients were divided into 3 study groups: early stage spontaneous abortion (ESSA) – 9 cases, stagnant pregnancies (SP) – 41 cases, and 18 samples of pregnancies interrupted on social indications (SA) served as controls. All study groups were subdivided by gestational age into 6–9 weeks and 10–12 weeks. Statistical procedures (Winstat 2012.1, R. Titch Software, Bad Krozingen, Germany) included determination of mean values, statistical correlations (Spearman (rs)) and differences between subgroups (Mann-Whitney U test). Results. The content of sVEGFR1 in the SA group: 6-9 weeks – 56.47±31.11 (pg/ml), 10-12 weeks – 78.83±72.88 (pg/ml). In the ESSA group: 6-9 weeks – 40.86±30.17 (pg/ml), 10-12 weeks – 25.70±5.78 (pg/ml). In the SP group: 6-9 weeks – 54.1±23.8 (pg/ml), 10-12 – 32.2±19.6 (pg/ml). Statistically significant differences were detected when comparing: SP 10-12 weeks vs SA 10-12 weeks – p=0.02; SP 10-12 weeks vs SP 6-9 weeks – p=0.02 and total ESSA vs total SA – p=0.02. In all studied groups, no statistically significant correlations between the serum level of sVEGFR1 and the age of the patients were attested. The associations between the serum level of sVEGFR1 and gestational age reached statistically significant levels in the SA group (10-12) – rs=-0.72, p=0.01. Conclusions. sVEGFR1 (sFlt1) represents an anti-angiogenic factor with an important role in the stability of pregnancy evolution. The serum content depends on the type of pregnancy resolution and the gestation period. The serum content was variable, with maximum values recorded in the SA group at 10-12 weeks, and the lowest in ESSA at 10-12 weeks. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24422 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24421 Title: Conținutul seric de sEng în sarcini uterine cu debut clinic de sarcini dereglate în termen precoce Authors: David, V.; Petrovici, V.; Pantea, Valeriana; Carpenco, Ecaterina; Șaptefrați, l. Abstract: Introducere. Perturbarea secreției factorului solubil seric sEng este asociată cu dereglarea circulației utero-placetare în sarcini compromise cu preeclampsie și retardare de dezvoltare intrauterină. Scopul: evaluarea nivelului seric al sEng la pacientele cu sarcini dereglate la termen precoce. Material și metode. Nivelul seric de sEng a fost apreciat prin ELISA test (Human sEng, E-EL-H5309). Sângele venos a fost colectat de la 68 paciente, cu vârsta medie 29.3±12.7 ani, supus centrifugării prealabile și stocării la -28°C. Pacientele au fost repartizate în 3 grupuri de studii: avort spontan precoce (ASP) –9 cazuri, sarcini stagnate în evoluție (SS) – 41 cazuri, și 18 cazuri de sarcini întrerupte la indicații sociale (AS) au servit în calitate de control. Toate grupurile de studii au fost subdivizate după vârsta gestațională în 6-9 săptămâni și 10-12 săptămâni. Procedeele statistice (Winstat 2012.1, R. Titch Software, Bad Krozingen, Germany) au inclus determinarea conținutului mediu, corelațiilor statistice (Spearman (rs)) și diferențelor dintre subgrupe (Mann-Whitney U test). Rezultate. Conținutul de sEng seric în grupul ASP: 6-9 săptămâni – 4,56±2,53 (ng/ml), 10-12 săptămâni – 1,55± 0,87 (ng/ml). În grupul SS: 6-9 săptămâni – 4.64±3.14 (ng/ml); 10-12 săptămâni – 3,44±2,41 (ng/ml) vis a vis grupului de control: 6-9 săptămâni – 3.27±1.56 (ng/ml), 10-12 săptămâni – 3,4±2.77 (ng/ml). Diferențe statistic veridice nu au fost stabilite între grupele studiate, valorile p variind de la 0,1 la 0,89. S-a atestat doar o tendință de creștere la compararea: control 6-9 săptămâni vs ASP 6-9 săptămâni – (p=0,1); ASP 6-9 săptămâni vs ASP 10-12 săptămâni – (p=0,14) și ASP 10-12 săptămâni vs SS 10-12 săptămâni – (p=0.11). Corelații dintre nivelul seric al sEng cu vârsta și termenul de gestație nu au fost stabilite. Concluzii: sEng reprezintă un factor antiangiogenic implicat în disfuncția circulației utero-placentare. Conținutul seric nu depinde de vârstă și de perioada timpurie a gestației. Conținutul seric maxim a fost atestat în grupul SS (6-9) săptămâni vs ASP (6-9) săptămâni.; Introduction. Impaired secretion of the serum soluble factor sEng is associated with dysregulation of uteroplacental circulation in pregnancies compromised with preeclampsia and intrauterine growth retardation. The aim of the work: evaluation of the serum level of sEng in patients with disordered early-term pregnancies. Material and methods. The serum level of sEng was determined by ELISA test (Human sEng, E-EL-H5309). Venous blood was collected from 68 patients, with an average age of 29.3±12.7 years, subjected to prior centrifugation and stored at -28°C. The patients were divided into 3 study groups: early stage spontaneous abortion (ESSA) – 9 cases, stagnant pregnancies (SP) – 41 cases, and 18 cases of pregnancies solved on social indications (SA) served as control group. All study groups were subdivided by gestational age into 6–9 weeks and 10–12 weeks. Statistical procedures (Winstat 2012.1, R. Titch Software, Bad Krozingen, Germany) included determination of mean, statistical correlations (Spearman (rs)) and differences between subgroups (Mann-Whitney U test). Results. Serum sEng content in the SAP group: 6-9 weeks – 4.56±2.53 (ng/ml), 10-12 weeks – 1.55± 0.87 (ng/ ml). In the SP group: 6-9 weeks – 4.64±3.14 (ng/ml); 10-12 weeks – 3.44±2.41 (ng/ml) vs the control group: 6-9 weeks – 3.27±1.56 (ng/ml), 10-12 weeks – 3.4±2.77 (ng /ml). Statistically veridical differences were not established between the studied groups, the p values ranging from 0.1 to 0.89. Only an increasing tendency was attested when comparing: control group 6-9 weeks vs SAP 6-9 weeks (p=0.1); SAP 6-9 weeks vs SAP 10-12 weeks (p=0.14) and SAP 10-12 weeks vs SP 10-12 weeks (p=0.11). Correlations between serum sEng levels and age or gestational age have not been established. Conclusions: sEng represents an antiangiogenic factor involved in utero-placental circulation dysfunction. Serum content does not depend on age and early term. The maximum serum content was attested in SP group (6-9 weeks) vs SAP (6-9 weeks). Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24421 2022-01-01T00:00:00Z http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24420 Title: Challenges in diagnosis of mitochondrial disorders: case reports Authors: Secu, Doina; Ușurelu, Natalia; Blăniță, Daniela; Hlistun, Victoria; Secu, Gheorghe; Sacară, Victoria Abstract: Introducere. Maladiile mitocondriale sunt cele mai frecvente tulburări neurometabolice moștenite, ce pot apărea la orice vârstă și sunt provocate de mutații ale genelor din ADN-ul mitocondrial (ADNmt), dar și ADN-ul nuclear (ADNn) care codifică proteinele mitocondriale structurale sau cele implicate în funcția mitocondrială. Rapoarte de caz. Primul caz este cel al unui băiat, născut la termenul de 40 sa, prin operație cezariană urgentă din cauza insuficienței secundare a forțelor de contracție cu greutatea de 2900 g, scor Apgar 6/7, în cuplu non-consangvin. Având în vedere prezența acidozei metabolice profunde, hiperalaninemie, tablou clinic manifestat prin convulsii, decompensare metabolică, hepatomegalie, deteriorarea bruscă și progresivă a stării de sănătate s-a suspectat o eroare înnăscută de metabolism, cu predilecție o patologie mitocondrială. Pe parcursul internării starea pacientului s-a complicat iar în pofida măsurilor de resuscitare, s-a constatat moarte clinică a nou-născutului. Post-mortem a fost efectuată secvențierea Sanger completă a genomului mitocondrial, însă nu s-a denotat nici o mutație patologică la nivelul ADNmt. Pacientul 2, se prezintă primar la vârsta de 15 ani, copil I, din cuplu non-consangvin, născut la termen cu acuze la pierdere bruscă a vederii la ochiul drept de la vârsta de 14 ani, iar peste 2-3 săptâmâni și la ochiul stâng, dureri oculare la privier, nistagm, toleranță scăzută la efort fizic, fatigabilitate, scotom centra relative la ochiul stâng și scotom central absolut la ochiul drept. În rezultatul secvențierii Sanger a fost identificată mutația m.11778G>A, sugestivă pentru Neuropatia optică ereditară Leber (LHON). Discuții. În cele două cazuri ilustrate mai sus, am dorit să evidențiem că diagnosticarea patologiei mitocondriale primare este dificilă și chiar și atunci când tabloul clinic și investigațiile biochimice sugerează prezența certă a unei boli mitocondriale, diagnosticul molecular genetic este cel care face diferența. Concluzii. Având în vedere că maladiile mitocondriale sunt asociate cu diverse manifestări și simptome clinice eterogene, subliniem importanța unei abordări integrative multidisciplinare la nivel clinic, biochimic, imagistic și genetic pentru diagnosticul, managementul și tratamentul pacienților cu simptomatologie sugestivă maladiilor mitocondriale.; Введение: Митохондриальные заболевания являются наиболее распространенными наследственными нейрометаболическими нарушениями, которые могут появиться в любом возрасте и вызваны мутациями в генах митохондриальной ДНК (мтДНК), а также ядерной ДНК (яДНК), которые кодируют структурные митохондриальные белки или белки, участвующие в митохондриальной функции. Описание клинических случаев: Первый случай – мальчик, рожденный в срок 40 недель путем экстренного кесарева сечения по поводу вторичной недостаточности сократительной способности матки, массой 2900 г, оценка по шкале Апгар 6/7, у некровнородственной пары. Учитывая наличие глубокого метаболического ацидоза, гипераланинемии, клинической картины, проявляющейся судорогами, метаболической декомпенсацией, гепатомегалией, внезапным и прогрессирующим ухудшением самочувствия, заподозрили врожденное нарушение метаболизма, преимущественно митохондриальную патологию. При госпитализации состояние больного осложнилось и, несмотря на проведенные реанимационные мероприятия, констатирована клиническая смерть новорожденного. Было проведено посмертное полное секвенирование митохондриального генома по Сэнгеру, но патологических мутаций мтДНК обнаружено не было. Пациент 2, впервые обратился в возрасте 15 лет, первый ребенок от некровнородственной пары, родился в срок, с обвинениями в внезапной потере зрения на правый глаз с 14 лет, через 2-3 нед. также в левом глазу, боль в глазу при взгляде, нистагм, низкая переносимость физической нагрузки, повышенная утомляемость, относительная центральная скотома левого глаза и абсолютная центральная скотома правого глаза. В результате секвенирования по Сэнгеру была идентифицирована мутация m.11778G>A, что свидетельствует о наследственной атрофииb зрительных нервов Лебера (LHON). Обсуждения: В двух приведенных выше случаях мы хотели подчеркнуть, что диагностика первичной митохондриальной патологии затруднена, и даже когда клиническая картина и биохимические исследования указывают на определенное присутствие митохондриального заболевания, решающую роль играет молекулярно-генетический диагноз. Заключение: Учитывая, что митохондриальные заболевания связаны с различными гетерогенными клиническими проявлениями и симптомами, мы подчеркиваем важность междисциплинарного интегративного подхода на клиническом, биохимическом, инструментальном и генетическом уровне для диагностики, ведения и лечения пациентов с симптоматикой, указывающей на митохондриальные заболевания. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT http://repository.usmf.md:80/handle/20.500.12710/24420 2022-01-01T00:00:00Z